Buletinul "Muzeului limbei române"

644 STUDII LITERARE
— SIMIONESCU, DAN, Bossuet în literatura românească. Logofătul
Scarlat Tâmpeanul anunţă în Curierul Romanesc (Nr. 48, 1829) un Curs
de literatură. în care ar intra şi bucăţi din Bossuet. Cursul n'a apărut. Primul
care traduce din marele scriitor e Eufrosin Poteca, care publică Ui
1853 Vorbire asupra istoriei universale... în 2 voi. Se analizează introducerea
lui Poteca la această traducere. (C. L. LX, p. 328—331).
— SPERANŢA, EUGENIU, In jurul problemei romanului românesc. Respinge
toate afirmaţiile lui M. Ralea din esseul ,,De ce nu avem roman",
publicat în V. R., 1927, Nr. 4. (C. T. C. VIII, p. 112—114).
— Sulică, N., Liturghierul lui Coresi... (în Şoimii din Tg.-Mureş III.
9—10). (R. I. XIII, p. 316). — IORGA, N.
— Tcaciuc-Albu, Nicolae, Cântarea României studiu istoric-literar, Cernăuţi,
1927. (FI. S., I, p. 310—311). VOEVIDCA, GEORGE.
— Teatrul Naţional din Bucureşti. Notiţă despre clădirea teatrului
şi despre solemnitatea inaugurării (31 Dec. 1852). O stampă cu vederea
teatrului în 1860. (C. T. C. IX, p. 62).
— TEODORESCU-BRANIŞTE, TUDOR, Note despre poporanism. Poporanismul
a biruit Sămănătorismul pentruca a avut la temelie o ideologie
conştientă. Curentul Vieţii Româneşti a fost realist şi criticist. (Pr. L., I,
Nr. 7, p. 14—15).
— TEODORESCU-BRANIŞTE, TUDOR, Sămănătorismul. Mişcarea Sămănătorismului
a folosit culturii, a stricat însă, prin naţionalismul său exclusivist,
literaturii româneşti. (Pr. L-, I, Nr. 6, p. T4—15).
— TOMESCU, D., Poezia modernistă. Poesia modernistă română este
expresia unei lecturi, iar nu a unei sensibilităţi. Dovada incapacităţii sale
de creaţie este lipsa formei. (S. R. I, No. 2, p. 3—7).
— TOMESCU, D., înnoirea literaturii. Sămănătorismul n'a murit.
Dimpotrivă : condiţiile de vieaţă create de războiu 1-a sporit şi fortificat,
Noile produse literare, inspirate de vieaţa dela ţară dovedesc o mai adâncă
cunoaştere a vieţii noastre naţionale. Apariţia literaturii regionaliste e
o dovadă de adâncire a sămănătorismului. (S. R., I. Nr. 1, p. 3—8).
— VASILIAN, I. T., Cea. dintăiu revistă bisericească în ţara noastră. Despre
Vestitorul Bisericesc revistă săptămânală, apărută în 1839 şi 1840. Era
editată de Tipografia Episcopiei din Buzău, iar redactorii ei erau Gavril
Munteanu şi Dionisie Romano. (B. O. R. Seria III, A. XLVI, p. 980—982).
— Voicu, SEV. [I. AGĂRBICEANU], Stagnarea literară din Ardeal. Respinge
afirmaţia că Ardealul n'a dat nimic după unire literaturii române.
Dacă e o stagnare literară aceasta e în privinţa cetitorilor nu a producătorilor.
(Tr. LIX, p. 259—2G1).
— Wedkviewicz, St., Mickiewicz w literaturze rumânshy (Mickiewiz
în literatura română) foileton în ziarul Czas din Cracovia, 13 Ianuarie
1921. Traducerile în româneşte din M. Influenţa lui asupra generaţiei
dela 1848 ; asupra Cântării României. Wedkiewicz crede că Bălcescu e
autorul acesteia. (R. I. XIV, p. 395—396). — PANAITESCU, P. P.
— ZELETIN, ST., Romantismul german şi cultura critică română. După
ce arată felul cum a luat naştere romantismul german şi concepţia organicistă
şi istoricistă a acestuia, autorul arată influenţa acestui curent asupra
junimiştilor, poporaniştilor şi semănătoriştilor români. (Min. II, Nr. s,
p. 62-83).
TRADUCERI DIN ROMÂNEŞTE
-— Construire (Au. IV, Nr. 7—8 Aug. 1927, Roma) publică un studiu
rezumativ asupra literaturii române, în care se dă o deosebită a-
tenţie lui Ion Agârbiceauu. Schiţa lui Misterul e tradusă. Studiul e semnat
de d-ra Vella Collini. (Cs. XI, p. 113). — AMP0IANU, MANOLE.