Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 643
— PLOPŞOK, N., Troianul. Reproduce textele din Miron Costin, Constantin
Cantacuzino, Dini. Cantemir, Contele Marsigli, Sulzer, D. Fotino,
Laurian, Odobescu, etc, privitoare la „Troianul" din Oltenia. (A. O. VI,
p. 69—80).
— POP, G., Din istoria Teatrului Bucovinean. Câteva cuvinte despre
reprezentaţiile în Bucovina ale trupelor Pani Tardini, Pascally, Millo,
Lugoşeanu, Nottara, A. Romanescu, Lachi Chirimescu, A. L. Bobescu,
')lăreanu, Consinschi, Petre Liciu, Belcot. Teatrul cernăutean după unire.
C. T. C, IX, p. 78—79).
— Procopovici, AL, De la Coresi diaconul la Teofil Mitropolitul lui
Mateiu Basarab (extras din Omagiu lui I. Bianu). Bucureşti, 1927. (R.
X, XIII, p. 433—434). — IOBGA, N.
— PROCOPOVICI, AL., Arhetipul husit al Catechismelor luterane [sfârşit].
Catechismele noastre luterane din sec. XVI au la origine un arhetip husit
tradus de pe slavoneşte în sec. XV, iar nu unul luteran din sec. XVI, cum
susţin Al. Rosetti şi O. Densusianu. (F. Fr. II, p. 104—III).
— RADU, C, Goldoni în România. I Reprezentaţiile lui Goldoni pe
scenele din România ; II Traducerile din Goldoni; III Aprecieri asupra
operei lui Goldoni. (Rom. VII, Nr. 3, p. 10—17; Nr. 4, p. 23—31 ; VIII*,
N r
' 3, P- 33—36, Nr. 4, p. 15—19).
— RALEA, MIHAIL D., Misiunea unei generaţii. Polemică cu reprezentanţii
ortodoxismului, misticismului şi dictaturii în cultura română de
azi. Datoria generaţiei de azi e de a crea o etică românească şi o ordine
consimţită însă de întregul popor. (V. R. XX*, voi. LXXIII, p.r.20—126).
— R[AL10A], MflHAIL], Vasile Pârvan si noua generaţie. Polemică cu
Petru Marcu-Balş. (V. R. XX*, voi. LXXIV, p. 121—125Î.
— RALEA, D., De ce nu avem roman ? Motivele lipsei acestui gen literar
la noi sânt : Lipsa unei epopei propriu zise ; a unei clase burgheze care
a provocat în apus apariţia romanului; lipsa gustului pentru citit. Femeile
au ajutat totdeauna desvoltarea acestui gen ; femeia română, când
a început a citi, s'a adresat exclusiv literaturii franceze. Societatea noastră
nu e apoi diferenţiată în indivizi conştienţi de personalitatea lor. Şi, îu
sfârşit, lipseşte acestei societăţi conflictul dramatic care se găseşte în centrul
marilor romane. (V. R. XIX, voi. LXX, p. 82—91).
— Rosetti, AL, Al. Procopovici, Arhetipul husit al catehismelor noastre
luterane, Suceava, 1927 ; 16 pag. (extras din Făt-Frumos, II 1927, n-rele
3 Şi 4) în Grai şi Suflet, voi. III, fasc. 2, Buc, 1928, pag. 460—462. (R.
F. II*, 211—214). — PROCOPOVICI, AL.
— SADOVEANU, IOX MARIX, Pe urmele dramei. Poporul român nu are
> poezie dramatică originală. El are numai un teatru, de origine recentă.
Tot ce avem în trecut e drama magică românească în care se găsesc aceleaşi
motive ca în dramele magice de pretutindeni. (Ex. „Capra" şi „Căluşarii").
Poezia dramatică originală românească se va construi pe drama
'le astăzi, căutând să o umplem cu problemele noastre sufleteşti. (Gn.
VII, 201—205).
—- S. C. R. I. O., însemnări si note biografice privitoare la Const.
Radovici, actorul. Studiile, teatrele la cari a jucat, rolurile favorite. (U.
L. XLIV, p. 527).
— ŞlADBEI, X, O legendă carolingiană la Români. Legenda cu subiect
din vieaţa lui Ştefan cel Mare, Stejarul din Borzeşti — pe care o avem
în nuvela cu acest titlu a lui Gane şi într'o versiune publicată în Marele
Dicţionar geografic I, p. 544 — nu e de origine populară, nici nu e un
împrumut dela popoarele învecinate, ci e o legendă carolingiană, venită
la noi pe cale literară. Ea e luată din La chronique du roi Pepin, publicată
de Dumas Pere în voi. Xes Aventures de Lyderic, tradus şi în româneşte.
(V. R. XIX, voi. 72, p. 196—206).
•« -l 1 *