Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGK A FIA PERTODI CELOR
•:hez les Roumains.
I Roman d'Alexandre ; II Guerre de Troie ; III Livres
de Sagesse [Isopia, Arghir si Anadam; Iliodor, Varlaam şi Ioasaf] ;
IV Recits occidentaux [Pilde filosofeşti, Genoveva, Erotocritul, Floarea Darurilor
Sandipa, etc.]. (B. S. H. A. XIV, p. 7—72).
— Iorga, N., Livres populaires dans le Sud-Est de VEurope et surtout
:hcz les Roumains (în Bulletin de la Section Historique. (Academie Rouniaine).
Dare de seamă elogioasă. (Nz. VII, Nr. 5, p. 48—49). — POPE-
«CU-TELEGA, AL.
— Loghin, Constantin, Istoria literaturii române din Bucovina. Dare
le seamă critică. Se relevă unele greşeli de logică şi de limbă; fără mare
importanţă. (V. R., XX*, voi. LXXVI, p. 198—202).—STĂNESCU, CoNST. N.
— Loghin, C, Istoria literaturii române (dela început până în zilele
noastre) ed. 2-a, Cernăuţi 1926. Dare de seamă critică. Se remarcă o mulţime
de greşeli. (R. I. XIII, p. 415—417). — IORGA, N.
— LOVINESCU, E., Etnicul. „Esteticul este o categorie specială a sensibilităţii
omeneşti, ce se desvoltă în cadre şi în material etnic, dar se conduce
după legi proprii : prezenţa mai evidentă a etnicului într'o operă de
artă nu afirmă nimic asupra valorii ei, ci o determină cel mult sub raportul
psihologiei rasei şi o încadrează într'un stil naţional". (Sb. IV, p. 133).
— LOVINESCU, E-, Sincronism şi diferenţiere. O nouă precizare a terminilor
(Sb. IV, p. 121 —122).
— MACCEEK, I., Husitismul în România. Autorul expune rezultatele
cercetărilor asupra acestei chestiuni, cuprinse în scrierea sa Husitsvi rumunskych
zemich, Brno 1927. (R. I. XIV, p. 4T—44).
— Macurek, Iosef, Husitismul în ţările româneşti (Husitstvi v rumunskych).
Recensie în care se face un rezumat al cărţii. (S. d. M., V.,
p. 187). — LIBUSE.
— Macurek, Dr. Iosef, Husitismul în România, Briin, 1927. Documentată
cercetare istorică, privitoare la întinderea husitismului în Ardeal şi
-Moldova. (A. O. VI, p. 493—494). — EETIMIU, ELENA.
— Marian, Liviu, Contribuţiuni la istoria literaturii româneşti în
veacul al XlX-lea. Chişinău, 1927, Dare de seamă analitică. (R. I., XIV,
p. 413—414). — IORGA, N.
— MARIAN, LIVIU. Civilizaţie şi poezie. Trenul în poezia noastră, „...se
spicuesc din opera poeţilor noştri câteva probe pentru ilustrarea evoluţiei
poeziei trenului". (FI. S., I, 323—326).
-- MOLIx, R. S., 110 ani de la ridicarea teatrului din Oraviţa. întemeietorii
acestui teatru, care au deschis subscripţie publică au fost Macedoromânul
Ion Niuni (Markscheider) şi cehoslovacul Prokopius Shotka
.îe Zemislov. Hotărîrea s'a luat în urma cererii cetăţenilor. Trupa era
nemţească, dar funcţionarii şi cei români, aproape toţi cunoşteau limba
germană. (B11. II, Nr. 6, p. 28—32, Nr. 10, p. 29—30).
— MOLIN, R. S., no ani dela ridicarea teatrului din Oraviţa (urmare).
Tabloul fondatorilor români. Evoluţia teatrului. (Bn. II, Nr. 12, p. [5—17;
III, No. 5, p. 18—19).
— MORAltru, VICTOR, Încă odată : definiţia nuvelei. Pentru d. Paul 1.
Papadopol. Polemică în jurul definiţiei nuvelei. (J. L. XVI, p. 311—314).
— MoiiARIU, VICTOR, încă odată definiţia nuvelei. Polemică cu d. Paul
I. Papadopol în jurul acestei chestiuni. (F. Fr. III, p. 1—4).
— MoRARIU, Victor, ,,Definiţii şi... altceva". Continuarea polemicii
cu Paul I. Papadopol pe chestiunea definiţiei nuvelei. (F. Fr. III
p. 97—100).
— NANU, I. AL., Din istoriografia română veche. Critica Istoriei Lil.
Rom., voi. I, Ed.,,11 de N. Iorga, Istoriei Lil, Rom. sec. XVI, XVII şi
XVIII de G. Pascu şi Ist. Lit. Rom. de Sextil Puşcariu. întâiul : greşit
ca metodă şi stil, dar înzestrat ca nimeni altul cu darul de a învia,
Dacoromania VI 4 [