Buletinul "Muzeului limbei române"

RIBLIOGRAiFIA VY.n Umi ( F.LOR 63'.)
— DRAGNEA, RADU, Schimbări. în mişcarea literară de după războiu
cercurile literare nu mai lansează scriitori cu puterea cu care lansau înainte
de războiu. Scriitorii îşi câştigă simpatia publicului afară de ideologiile
literare. Faptul e dovadă de progres cultural. (Rm, XXII, p. 307—308).
— DRAGNEA, RADU, Supunerea la tradiţie. Cea mai puternică dintre
crizele în care se frământă neamul românesc, după războiu e criza de
tradiţie, atât în spaţiu (între provincii) cât şi în timp (între generaţii).
Ue aceea nu vom crea în domeniul culturii decât supunându-ne tradiţiei.
(Rm. XXII, p. 51-55)-
— DBAGNEA, RADU, Lucrările noului istoric P. P. Panaitescu. Contribuţii
ca restabilirea dreptului de autor a lui Grigore Ureche asupra
cronicei ce-i poartă numele, dovedirea influenţei culturei umaniste polone
asupra convingerii şi mândriei lui M. Costin de însemnătatea originei
noastre latine (în afară de argumentele istorice găsite la Topeltin),
apoi arătarea primelor indicii a culturei şi ideii latinităţii răspândită în
epoca şi la îndemnul lui Petru Movilă — cunoştinţele asupra istoriei şi
limbilor slave — vestesc în D-l P. P. Panaitescu un nou istoric de valoare.
(S. d. M. IV, p. 340—351).
— DRAGOMIKESCU, MIHAIL, Literatura noastră dramatică. O privire critică
asupra pieselor româneşti mai importante de după războiu. Comedia,
drama (istorică, de războiu şi psihologică). Teatrul este genul cel mai
bogat al literaturii noastre de astăzi. (C. T. C, X, p. ŞT—53).
— DRAGOMIRESCU, MIHAIL, Literatura română actuală. (In notă : „Articol
apărut, mai întâiu, într'o revistă franceză, în 1925"). Critică curentele
sămănătorist, poporanist, pe cel dela Gândirea şi cel reprezentat
de Eug. Lovinescu, vorbind elogios de „direcţia nouă" întemeiată de
autor. (R. V. III, p. 283—292).
— DRAGOMIRESCU, MIHAIL, Literatura română în literatura universală.
Literatura universală n'ar fi completă dacă i-ar lipsi capodoperele pe
care i le-a dat literatura română, atât cea cultă cât şl cea populară. înşirarea
acestor capodopere şi caracterizarea lor. (R. V. III, p. 177—182).
— FURTUNA, ECON. D., ,,De imitatione Christi" în româneşte. Descrierea
celor 9 traduceri făcute până acum. întâiul traducător a fost dascălul
Ion Duma dela Braşov (1774) ; traducerea lui este după greceşte. Tot
după greceşte este traducerea dela 1794 a Episcopului Iosif al Argeşului.
A treia traducere - cea dintâiu tipărită — este a lui Samuil Klein, dela
1812 ; a patra a lui Gavril Munteanu dela 1845 ; a cincia a canonicului
Gavril Pop dela Blaj (1895). Celelalte sânt recente. (Cf. DR. III, 795—98).
(B. O. R. Seria III, A. XLVI, p. 97—108, 199—205).
— - FCRTUNA, EcoN. D., ,,De imitatione Christi" în româneşte. (T. P.,
V, Nr. 5—-12, p. 1—25). [Studiul publicat de autor în B. O. R. Seria III
XLVI].'
— Furtună, D., ,,De imitatione Christi" în româneşte. Studiul se ocupă
de tălmăcirile în româneşte ale cărţii De imitatione Christi. (Gn. VIII,
p. 238—239). — CRAINIC, NICHIPOR.
— Furtună, Economul £>., Ucenicii stareţului Paisie în mănăstirile
Cernica şi Căldăruşani, cu un scurt istoric asupra acestor mănăstiri. Menţiune
analitică elogioasă. (R. I. XIV, p. 213—214). [IORGA, N.].
— GEORGE, ŞTEFAN, Misticism şi spirit critic. împotriva direcţiei mistice
în cultura romană, reprezentată de cercul rev. Gândirea ; pentru raţionalism
şi spiritul critic. (V. R. XX, voi. LXXV, p. 61—73).
— GEORGESCU, NICU, Elementul liric şi epic în poesia poporană română.
în poezia poporană română predomină elementul epic. (L. N., I, Nr. 3—4,
P 5—13)-
— GHERASIJf, V., Modernismul în literatura română. (Cf. recensie
de T. Naum în D. R. V, p. 634—636). (J. L. XVII, p. 62—82).