Buletinul "Muzeului limbei române"

6.'ÎS
ŞTI/DII LITERARE
Ti-oadei în literatura veche românească, din Arhiva, Iulie-Oct. 1926. (C.
L. LX, p. 397—398).
— CARTO JAN, N., Contribuţiuni privitoare la originile liricii româneşti
in Principate. Lirica românească cultă începe înainte de Conachi şi
Văcărescu. Se arată influenţa grecească şi populară. Se atrage atenţia
asupra manuscriselor dela Academia Română. (R. F., I, 189-207).
— Cartoian, N., Contribuţiuni la originile liricii româneşti în Principate.
(Extras din Revista Filologică, Cernăuţi 1927). (S. R., I*, Nr. 3,
p. 95—96). — HERESCU, N. I.
— ClURA, AL., „Luceafărul". ,,N'a fost nici un nex cauzal" între Sămănâtorul
şi Luceafărul. Luceafărul a adus, prin lupta pentru unitatea culturală,
unitatea politică. (S. d. M., V, p. 13).
— CoxsTANTINESCU, POMPILIU, Considerafiuni asupra romanului romanesc.
Autorul arată cum toţi romancierii români au suferit mai mult
sau mai puţin de tendinţa sociologică. Romancierii români au zugrăvit
aproape exclusiv două tipuri : parvenitul şi desadaptatul. Abia în câteva
romane moderne (ca, de ex., în romanele lui Rebreanu) se încearcă o
emancipare a eroilor, o întemeiere a lor pe puterile proprii. (K., I, Nr. 1,
P- 27—29, Nr. 2, p. 15—22).
— - CONKTANTINESCU, POMPILIU, Ortodoxism şi misticism. Dispoziţia
mistică e absentă din structura biologică a poporului nostru. De aceea
ortodoxismul nostru se deosebeşte de cel rusesc, profund mistic. Misticismul
unora din scriitorii noştri contimporani. (L. Blaga, G. Galaction,
Ion Pillat) nu e întemeiat pe firea poporului nostru. (Sb. IV, p. 131—132).
— COXSTANTIXESCU, POMPTLTU, Literatura comparată. Este o disciplină
a sec. XX. La temelia ei se găseşte ideea de solidaritate între popoare.
Ceea ce Taine înţelegea prin „moment" se aplică astăzi la toată literatura
timpului, nu numai la cea naţională. Pentru ca disciplina să nu devină
o erudiţie seacă sau o negaţie absolută a originalităţii, cercetătorii trebuie
să fie nu numai erudiţi, ci şi critici.—Istoria noastră literară nu se
poate face fără de ajutorul literaturii comparate. Deaceea avem nevoie
de o serie de monografii, care să demonstreze în mod ştiinţific, repercusiunea
curentelor europene în literatura noastră. (V. L. II, Nr. 44, p. 1).
— CONSTANTINESCU, POMPILIU, Ideologie retorică. Critica direcţiei tradiţionaliste
şi ortodoxe a rev. Gândirea. (V. L. II Nr, 59, p. 3).
— - DELL'AXU, NICOLAE, Polemici de altă dată. Despre polemica dintre
Evenimentul Literar şi Viaţa din 1894, în jurul problemei artă cu tendinţă
sau artă pentru artă. (Cug. Lib. I, p. 42—43).
— DON GlOVANXT, Teatrul Naţional din Chişinău. Scurtă privire
asupra întemeierii şi activităţii acestei instituţii. (C. T. C, IX, p. 77—78).
— DRAONEA, RADU, Trecerea între generaţii. După ce face o privire
asupra generaţiilor în cultura română, autorul ajunge la concluzia că
generaţia actuală e preocupată de reintegrarea spiritualului în cultura
noastră. Ideea conducătoare a acestei generaţii trebue să fie sinteza ortodoxismului
informa bizantină cu latinitatea rasei noastre. (Gn. VIII*,
p. 07—105.
- DRAOXEA, RADU, Spiritul românesc creator. Basarabia trebue reabilitată
în procesul de formare al culturii româneşti. Prin Petru Movilă
şi Alecu Russo ea a pus stavilă influenţelor protestante şi latinizante
ale Ardealului, îndreptând spiritul românesc spre ortodoxie şi izvoarele
populare. Spiritul românesc creator trebue să fie o sinteză a acestor două
tendinţe. Literatura noastră nu va deveni profund originală decât spiritualizându-se
prin ortodoxia codificată de Petru Movilă. (Gn, VII,
p. 161—169).
— DRAGNEA, RADU, întregiri. Polemică cu M. Ralea în jurul ideologiei
generaţiei contimporane din cultura română. (Cin VIII*, p. 179—182).