Buletinul "Muzeului limbei române"

SCRIITORII
ROMÂNT
— TAGLIAVINI, CAELO, Divagazioni semantiche rumene. Evoluţii semantice
româneşti de la nume proprii la nume comune. (A. R. XII.
1928, p. 161—231).
— TAGLTAVINJ, CAELO, Postille rumene : 1) Pe dinanzi all'A ccusativo :
2) rum. gruiu ; 3) rum. butuc, butură; 4) mrum. stupu, drum. stup. Contribuţii
etimologice, sintactice, semantice. (St. R. II, p. 234—237).
STILISTICA
— Vaucher, Georges, Le langage affectif et les jugements de valeur (90
p. Paris Alean, 1925). Cap. I şi II valoarea afectivă a limbajului şi procedeele
de expresie a sentimentelor celui ce vorbeşte. (Min. II, Nr. 1.
p. 147—150). — BANTAS. M.
STUDII
LITERARE
— AGĂRBICEANTT, I., Teatrul în Ardeal. Câteva însemnări. Amintiri
despre teatrul sătesc în Ardeal. Apoi despre reprezentaţiile cu trupe de
diletanţi. Românii din Ardeal au înţeles şi au iubit arta dramatică. Actori
diletanţi s'au găsit destui; autori, mai de seamă, niciunul. (C. T. C
IX, p. 75—76)-
— ADEHCA, F., Constantin Radovici. ,,A fost singurul artist dramatic
al teatrului românesc care putea reprezenta un tip de bărbat în toată
puterea cuvântului". Dela moartea lui [1916] şi până astăzi n'am avut
un temperament similar. (U. L. XLIV, p. 526).
— ADEKCA, F., Anotimp târziu. Polemică cu D. Tomescu în jurul Sămănătorismului.
(Sb. IV, p. 93).
— Cartojan, N., Alăuta Românească întâia revistă literară a Moldovei.
(F.-Fr. II, 153—154)- AL. P.
— BACALOGLTj, GEOEGE, Teatrul românesc. Privire sumară asupra desvoltării
teatrului. începuturile. Teatrele din Bucureşti, Iaşi, Craiova,
Ardeal. (C. T. C, IX, p. 63—67).
— BĂDĂUTĂ, AL., Glosse despre Roman. Nu avem încă roman pentruca
literatura noastră n'a ieşit încă din faza lirică. (Lm. IX, p. 11—13).
— BAICTJLESCO, GEOEGE, Câteva figuri ale teatrului românesc. Cir prilejul
comemorării a 75 ani dela inaugurarea Teatrului Naţional din Bucureşti
autorul evocă figurile lui Vasile Alecsandri, B. P. Haşdeu, Caragiale,
Delavrancea, Al. Davila. (C. T. C. IX, p. 59).
— BEZBECHT, ŞTEFAN, Reminiscenţă antică în teatrul românesc. Despre
Catilina, tragedie originală în V acte, 1866, a lui Sava N. Şoimescu. O
piesă inspirată din Duruv, Histoire des Romains, lipsită de orice calitate.
(C. T. C, IX, p. 55).
— BOGDAN-DUICĂ, G., Din Bihorul lui Alexandru Roman [Literatura
dela 1854). Analiza Almanahului societăţii literare din Oradia-Mare
„Ziorile Bihorului". Membrii societăţii; pesimismul poeziei lor; nădejdile
lor întemeiate pe virtute şi naţionalism. Ideile politice, folclorul şi limba
din Almanah. Legăturile cu literatura din Principate. (C. T. C, VIII,
pp. 46—48, 73—76).
— BOGDAN-DuicA, G., Teatrul român. N'avem încă tradiţia unui
teatru. La început am reprezentat streini, mari şi mici; apoi am fost pentru
un teatru naţionalist, fără să fie şl literar (artistic). A venit apoi Caragiale
cu realismul lui, cam grotesc.—De asemenea nu avem o tradiţie actoricească.
Pentru a crea ambele tradiţii — şi a literaturii dramatice şi