Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 615
— MoBABlU, LECA, Pentru cea mai artistică scrisoare a lui Creanţă,
Apropieri dintre unele pasagii din scrisoarea lui Creangă publicată în V.
Fr. II, p. 33—37 şi unele pasagii din opera scriitorului sau unele întâmplări
din vieaţa lui (F. Fr. II, p. 98—100).
— POPESCU-TELEGA, AL., Variante poloneze şi portugheze ale câtorva
povestiri româneşti. Asemănările dintre basmul din colecţia Ispirescu
Fata săracă cea isteaţă, basmul polon Historia de una joven compesina que
elego ă ser una gran se~tora din col. Susanei Strowska Leyendas Polacas
(Madrid 1928) şi basmul portughez A cedivinha do rei (col. T. Braga : Contos
Tradiciones do povo Poriugues, voi. II). Tot în col. portugheză se găseşte
povestea O soldado que joi para o ceo care seamănă cu Ivan Turbincă
a lui Creangă. Toate aceste povestiri îşi au izvorul în Historia
septem sapientium Romae, poveste medievală cunoscută la noi sub numele
de Sindipa. (Nz. VII, Nr. 5, p. 1—18).
- SANDU. N., Creangă inedit. Păr. Econ. D. Furtună publică în Făt-
Frumos cea dintâiu scrisoare a lui.Creangă (3 Iulie 1862). (FI. S., I, 78).
— Speranţia, Th. D., Amintiri despre Ion Creangă. („Viaţa Românească",
Iaşi, 1927). Trebuiau controlate mai bine raporturile lui Creangă
cu Junimea şi Maiorescu. (S. R., I, Nr. 2, p. 101—102). — PĂUNESt'U-
IJLMU, T.
— TĂBĂCARU, GR., In loc de pretată [la ediţia nouă de Opere complete
(a lui Creangă), care a apărut în Tecuciu, la librăria d-lui D C
Patron]. Eămuriri cu privire la felul în care s'a făcut această ediţie. Despre
admiratorii lui Creangă. (T. P„ V, Nr. 1—4, p. 1—4).
—TEODORESCU-BBANIŞTE, TUDOE, Ion Creangă.Fragment dintr'un studiu :
Basmele. Basmele lui C. sânt superioare celor populare prin technică şi
dramatism—nu au însă atmosfera şi tragicul acelora. Scriindu-le, Creangă
a dat un nou impuls spre literatura populară. (Pr. L., II, Nr. 16, p. 22 -23).
— TEODOEESCU-BEANIŞTE, TUDOE, Note despre Creangă. Cr. a fost considerat
provincial din pricina vocabularului său. El este însă cel mai general
românesc dintre scriitorii români şi una din cele mai puternice personalităţi
ale literaturii noastre. (Pr. L-, II, Nr. 17, p. 25—26).
— TEODOEESCU-BEANIŞTE. TUDOE, Povestirile lui Creangă. în povestirile
lui, Creangă a fost un umorist, iar nu un satiric. Privea scăderile
omeneşti cu îngăduinţa ţăranului moldovean, al cărui tip reprezentativ
este. (Pr. L. II, Nr. 19—20, p. 36—37).
— TEODOEESCU-BEANIŞTE. TUDOE, Ion Creangă. Fragment de studiu,
VI. Amintirile din copilărie. Opera aceasta are o valoare stilistică şi documentară,
dar mai ales artistică. Ea cucereşte prin sinceritate şi duioşie
(Pr. E. III*, Nr. 5, p. 19—20).
- TEODOEESCU-BBANIŞTE, TUDOE, Manualele didactice ale lui Ion
Creangă. Se arată cine a vorbit despre operele didactice ale lui Creangă.
(A, E. A., VIII, Nr. 35r, p. 4).
Delavraneea, Barbu
?i
Ştclănescn
(Vezi şi Necroloage, Comemorări, Omagii).
— MoRARTU, EECA, Exotismul lui Delavraneea. întreaga operă literară
a lui D. sufere, atât în fond cât şi în formă, de mania exotismului.
Câteva exemple. (F. Fr. III*, p. 95).
Dosoftciu
- Găzdaru, D., Contribuţii privitoare la Doso/teiu. Arh. 34, III IV,
S. 122 —149. Afgumente arătând originea macedoneană a lui Dosofteiu.
(B. A. IV, p. 219). - WEIGAND, G.