Buletinul "Muzeului limbei române"

614 SORTJTORir ROMANI
lacom şi să asculte sfaturile boerilor; iar boerii să respecte pe Domn.
(C. 1., IV*, Nr. 2, p. 64—75).
— GRIGORAŞ, EM. C, Nicolae Costin, cel dintăiu fabulist român. Se
transcriu câteva pasagii din Voroava unui lăcuitor dela apa Dunării...,
fragment din Ceasornicul Domnilor a lui N. Costin. în introducere Grigoraş
afirmă că N. Costin este întâiul fabulist român. (Pr. L., I, Nr. 24, p. 6-8.
Crainic, Nichifor
-- BÂDĂUŢÂ, AL., Nichifor Crainic. Medalion. Poet tradiţionalist,
mistic. După ce a intuit poetic sufletul popular N. C. 1-a definit şi ideologic,
prin esseurile lui. Idea centrală a acestor esseuri este democraţia
evanghelică. (V. L. II, Nr. 52, p. 1).
Creangă,
Ion
— BUCUTA. EMANOTL, Pe urmele lui Harap-Alb. Povestea lui Creangă
e influenţată de basmul rusesc „Corabia zburătoare", publicat în volumul
Russische Volksmărchen (din colecţia „Die Marcheri der Weltliteratur",
Jena 1921). Se dă un cuprins al basmului rusesc. Creangă a luat partea
cu năzdrăvanii, pe cari Harap Alb i-a întâlnit pe drum. în basmul rusesc
eroii au ajuns din cântecele bătrâneşti. Urme din basmele ruseşti
se mai găsesc în Fata babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea
porcului, Dănilă Prepeleac. (Gn. VII, p. 154—157).
— Dimo-Pavelescu, Anita, Drei lockige Zicklein, (trad. în germană a
povestei Capra cu trei ied de Creangă, apărută în colecţia vieneză Sesam
Nr. 128). (Gn. VIII* 305—306K — BUCUTA. EMANOIL.
— FOTI, ION, Triptic popular : Ion Creangă, Petre Ispirescu şi Anton
Pann. Portrete elogioase. (Pr. L. II, Nr. 17, p. 3—5).
— P'URTUNĂ, ECON. D., Creangă şi mergerea la teatru a clericilor, II
(urmare). Scrisoarea de răspuns a lui Creangă, prin care recunoaşte cu
„frâncheţă" că a fost la teatru, din care cauză este exclus din preoţie.
(P.Fr. II, p. 139—142).
— • FURTUNĂ. D., Creangă inedit. Textul unei scrisori a lui Creangă
din 1862. (F.Fr. II, 33—37).
— FURTUNĂ, ECON. D., O poveste dela sora lui Creangă. Reproducerea
„vorbă cu vorbă" a unei poveşti scurte a lui Cr., comunicată autorului
de Ileana sora povestitorului. (Fr. Fr. III*, p. 4—5).
— GEORGESCU, NIC., „Amintirile" lui Creangă. Puterea inconştientă
creatoare e mult mai energică în această operă decât voinţa creatoare.
Amintirile sânt mai evoluate din punct de vedere artistic, decât Poveştile.
Tipurile lor trăesc toate. Umorul lor sănătos. Paralelă între Amintiri şi
Scrisorile lui Costache Negruzzi. (L. N., I*, Nr. 2, p. 1—6).
— MAIORESCU, T„ cătră A. Naum. Două scrisori în care vorbeşte elogios
şi despre Creangă. (C. L. DX, p. 345—346).
— MARCU. ALEX., Ivan Turbincă... italian. Subiectul poveştii lui Creangă
nu e absolut de origine rusească aşa cum se crede de obiceiu. El e un
motiv universal. Se găseşte în lit. normandă şi italiană. Povestea „Căldărarul"
(II Ramaio), reprodusă din E. Pistelli, Novelle dai sccolo XIII
»l secolo XX, Plorenţa, 1924. Ed. Samoni, are acelaşi motiv. (U. L. XLIII,
P 475—476)-
— MORARIU, LECA, Ştiri nouă despre Creangă. Se reproduc în rezumat
ştirile comunicate de Gorovei în Şezătoarea XXIV, p. 16 şi ale lui G.
Polcovnicii din Revista critică II, p. 112—117, privitoare la cununia şi
studiile lui Creangă. (F. Fr., III*, p. 197—198).