Buletinul "Muzeului limbei române"

«08 SCRIITORII ROMANI
gurele în vremea lui, care au atras atenţia publicului şi oficialităţii româneşti
asupra Aromânilor. (F. Fr. II, 152—153). — AL. P.
— FoTI, ION, Doi romantici : Dimitrie 'Bolintineanu şi Nicu Cane. Biografia
lui D. B. Romantismul lui. Rămâne în literatura noastră prin Baladele
sale istorice şi prin Mihnea şi Baba. Gane are rolul unui premergător.
Nuvelele lui vor fi citite mult timp încă de tinerime. A tradus cu exactitate
dar prozaic Infernul lui Dante. (Pr. L. II, Nr. 22, p. 3—6).
— VALAORI, I., Anacreon şi imitatorii săi. Despre A. si despre imitatorii
lui Romani, Francezi, Germani, Români. (Atanase Cristopol şi Bolintineanu).
(Or. III, p. 75—82).
Brâtescu-Yoineşti, I. Al.
(Vezi şi Necroloage, Comemorări, Omagii).
— Scriitorii români în Esperanto. în editura Rudolf Mosse-Berlin, a
apărut Nr. 10 din „Biblioteca Mondială", cuprinzând traducerea în Esperanto
a nuvelei „Niculăiţă Minciună" şi alte câteva schiţe de Brătescu-
Voineşti. Traducătorul e d. Tiberiu Morariu. (U. L. XLIII, p. 224).
Bucuţa,
Emanoil
— Bucuţa, Emanoil, Fuga lui Şefki, roman. Un poem al iubirii
şi al frumuseţilor firii între cari înfloreşte această iubire. Faptul că întrebuinţează
multe expresiuni locale nu e o greşală. Ele fac un tot cu vieaţa
descrisă de autor. (Ţ. N., VIII, p. 249—253).
— Bucuţa, Emanoil, Fuga lui Şefki. „Fără să fi scris un roman, în
Fuga lui Şefki, d. Bucuţă e un povestitor şi un peisagist de o netăgăduită
şi originală savoare..." (Sb. IV, p. 107). — CONSTANTINESCU, POM-
FLLIU.
•— Bucuţa, Em., Fuga lui Şefki. Privire asupra carierei literare a lui
Em. B. şi dare de seamă elogioasă despre roman. (U. L. XLIII, p. 348—350).
— PERPESSICITJS.
— Bucuţa, Em., Fuga lui Şefki. Dare de seamă elogioasă. Se face
o privire retrospectivă asupra scriitorului. (Gn. VII, p. 117—118).—•
BADĂUTA,
AL.
— CALINESCTJ, G., Emanoil Bucuţa. Caracterizare a poetului şi scriitorului.
(Gn. VIII*, p. 364—368).
Budai-Deleanu,
Ioan
— BOGDAN-Duic A, G., Ioan Budai-Deleanu. (Câteva precizări). La
178S I. B. D. era la Lemberg, unde a rămas până la moarte (1821). Acolo
a auzit de revoluţia franceză, de a cărei influenţă se resimte adânc Tigri-
•niuda, mai ales în ediţia publicată de G. Cardaş. în opera aceasta se
pot deci constata trei „pături culturale" : naţională, vieneză şi franceză.
Despre caracterul lui îndărătnic (Pr. L- III*, Nr. 2—3, p. 3—5).
— GRIGOKAŞ, EAITL C, Budai Deleanu poet romantic. în cartoanele
Academiei se găseşte poema neterminată Trei Viteji a lui Budai-Deleanu
Iu ea se satirizează starea sorială a celor trei principate româneşti, dimprejurul
anilor 1795. E o satiră cum nu avem alta în literatura românească.
Execuţia este superioară Ţiganiadei. Budai se arată în ea poet romantic.
Se reproduce fragmentul „Vrăjitoria". (C. Iy. LX, p. 201—202).