Buletinul "Muzeului limbei române"

606 SCRIITORII ROMÂNI
denţă a lui Bălcescu publicată în Amintiri, din pribegie de Ion Ghica.
(R. I. XIII, p. 278).
—.- MARINESCU, G., Nicolae Bălcescu. Caracterizarea scriitorului. N.
B. este un istoric romantic. „Retorismul apare [însă, la el] ca o calitate,
a adevăratului istoric naţional, nu ca un defect al imaginaţiei rătăcite".
Istoria lui Mihai Viteazul poate sta alături de cele mai bune opere
de literatură istorică ale noastre. (R. V., III, p. 256—258).
— PANAITESCU, P. P., Nicolae Bălcescu şi istoriografia română. N. B v
este cel dintâiu care aplică punctul de vedere cultural la istoria Românilor.
Pentru această concepţie el a avut modele apusene (de ex. Aug.
Thierry). El a introdus însă ceva nou : rolul ţărănimii în evoluţia istorică,
apoi ideea de libertate naţională.—B. a arătat astfel, istoriografiei
române drumul cel bun. Haşdeu a deviat dela el; I. Bogdan şi Iorga au
revenit la B. (S. R., I*, Nr. 3, p. 35—39).
— RUFU, SIMEON, Cântarea României. Autorul protestează împotriva
afirmaţiei lui N. Tcaciuc-Albu din studiul său Cântarea României că acest
poem ar fi al lui Al. Russo. Prin spiritul şi inspiraţia lui nu poate fi decât
al lui Bălcescu. (Pr. I„ II, Nr. 3, p. 2).
— Un articol din 1846 al lui. N. Bălcescu, Cu prilejul împlinirii a 75
ani dela moartea lui B. se reproduce textual o dare de seamă asupra cărţii
lui Aime-Martin, Despre educaţia mamelor de jamilie sau civilizaţia neamului
omenesc prin temei, tradusă în româneşte de I. D. Negulici. Darea de
seamă a fost publicată în Foaiea pentru minte, inimă şi literatură, Nr. 4.—5,
Ianuarie, 1846. (R. G. I., XV, ,p. 632—636).
— ZÂNE, G., Marx şi Bălcescu. Marx în Capitalul său recurge, pentru
ilustrarea unor idei economice, la analiza regimului agrar din Principatele
Române. De remarcat în special capitolul unde se dau izvoarele străine
.şi interne, după care Marx s'ar fi putut informa asupra stărilor de la noi,
şi din care el nu aminteşte decât pe Regnault. Acesta era informat la
rândul său din lucrarea lui Bălcescu Question economique des Principautes
Danubiennes. Ideologia socialistă a lui Bălcescu. Toate ideile şi
datele lui Marx referitoare la noi le găsim şi în opera sus amintită a lui
Bălcescu (V. R. XIX, voi. LXX, p. 40—59).
— Z[ANE], G., Nicolae Bălcescu. Concepţia istorică a lui Bălcescu : apriorismul,
adecă interpretarea istoriei prin destinul hărăzit popoarelor. însufleţit
de ideia progresului, opera sa întreagă mărturiseşte idealismul
său social, fapt care îi asigură actualitatea oricând. Question economique
des principautes ianubiennes e cvintesenţa concepţiei şi idealului
său social. Bălcescu ca exponent al aspiraţiilor naţionale şi profet
al unităţii de azi. (V. R. XIX. voi. LXXII, p. 239-246).
Barac, Ion
— Colan, Ion, Viaţa şi opera lui Ion Barac. Dare de seamă analitică.
(R. I. XIV, p. 333—336). — IORGA, N.
— Colan, Ion, Viaţa şi opera lui Ion Barac. Recensie analitică elogioasă.
(Tr. LIX*, p. 659—661). — TURCI', I.
— Colan, Ion, Viaţa şi opera lui Ioan Barac. Dare de seamă critică.
Cu toate că făcut cu multă conştiinţiozitate, studiul cuprinde unele generalizări
pripite (ca de ex. în chestiunea originii ungureşti a lui Arghir
si Elena) şi unele afirmaţii vagi. (V. R„ XX*, voi. 76, p. 355 -358).
STĂNEHCC, CONST. V.
Bariţiu,
George
—- ARMEANCA, IC, O scrisoare a lui Gheorghe Bariţ. Scrisoarea e din
Sibiu, 30 Dec. 1882 şi e adresată lui E. Picot. B. mulţumeşte acestuia