Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 601
— AMALDI, MABIA EMILIA, La Transilvania attraverso i documenti del
fonte Luigi Fernando Marsigli. Atrage atenţia asupra bogatului material
de informaţie asupra Transilvaniei, cuprins în manuscrisele rămase de la
Marsigli. Se dă şi o apreciabilă informaţie asupra călătoriei acestuia în
Transilvania. Importanţă specială prezintă descrierile asupra geografiei
fizice (interesând îndeosebi pe toponomaşti), asupra idiografiei oraşelor
şi etnografiei Transilvaniei. (E. O. VII, p. 295—318, 487—496, VIII*,
p. 40—54, 250—274).
— BOGDAN-DUICĂ, C , Ungurii despre noi. Autorul a găsit în rev. ungurească
Korunktărczdja, 1865 p. 147 balada cu subiect român a lui Zihaly
Imre : Mihdly vajda lednya. [Fata lui Mihaiu Viteazul]. Cuprinsul ei. (Tr.
LIX*, p. 824).
—- B[UCUTA], EM[ANOIL] Cei mai vechi locuitori ai Ardealului. Se vorbeşte
despre articoul d-lui Lutz Korodi din Ostland, unde se arată partea anecodticăe
în istoria începutului istoriei Românilor în Ardeal. (G. R. II*, p. 35).
— Construire. (An. IV Nr. 7—8, Aug. 1927 Roma) publică un studiu
amănunţit asupra lit. rom. în care se dă deosebită atenţie lui I. Agârbiceanu.
Se traduce schiţa lui Misterul. Studiul e semnat de d-ra Nella
Callini. (Cs. XI, p. 113).— AMPOIANU, MANOLE.
— C[KEVEDIA], N., Poeţi români în bulgăreşte. Poetul bulgar Capitonoff
pregăteşte o Antologie a poeţilor români din care a publicat mai multe
bucăţi în revista Pole. (V. L- III*, Nr. 87, p. 3).
— Cuvinte româneşti în dialectul Armenilor din Transilvania.—Câteva
note istorice. După un scurt istoric al aşezărilor armeneşti din Ardeal, se
dă o listă de neologisme, intrate din româneşte şi o listă de cuvinte româneşti
întrebuinţate de Armeni. (R. I. XIII, p. 129—139).
— IORGA, X., Două cântece despre revoluţia de la 1821. Se reproduc,
în traducere românească, două cântece despre căpitanul Iordachi, găsite
in C. Fauriel, Neugriechische Volklieder, II, Leipzig, 1825, p. 188. (R. I.,
V, p. 348—350).
X I
— IOEGA, N., încă un călător german la noi : Paul Kornbach. O analiză
a scrierii acestuia Studien iiber franzosische und daco-romanische
Sprache und Literatur (Viena, 1850). Cartea a fost remarcată mai
întâiu de C. Tagliavini. Se găsesc în ea judicioase păreri asupra limbei
şi lit. româneşti. Condamnă nu numai pe puriştii latini dar şi pe cei francezi
şi — slavi. O frumoasă caracterizare a limbei româneşti. (R. I. XIII,
p. 8 10).
— KLEIN, KABL KURT,, Beziehungen Martin Opitzens zum Rumănentum.
în poezia ,,Zlatna" şi în lucrarea „Dacia Antiqua" se vede, simpatia lui
Opitz pentru Români, pe care-i consideră urmaşi ai Romanilor şi a căror
limbă o învaţă. (Kbl., E, p. 89—116).
— Klein, Karl Kurt, Beziehungen Martin Opitzens zum Rumănentum.
Hermannstadt, Krafft şi Drotleff 1927. 30 S. 8°. (S. A. aus Korrespondenzblatt,
d. Ver.f.siebenb. Landeskunde L.) (U. J.VIII, p.»i90-191).-K. S.
— Klein, Dr. Karl Kurt, Beziehungen Martin Opitzens zum Rumănenfuin,
1927, Krafft und Drotleff, Hermannstadt. (Sonderabdr. aus dem
Korrespondenzblatt des Vereins fur siebenburgische Landeskunde, 50 Jg.)
pag. 30. (R. F. II*, p. 158). —HERZOG, E.
— Marti, Hugo, Rumănische Mădchen. (Verlag A. Francke, Berna).
Aceasta e a doua carte cu subiecte din vieaţa românească a scriitorului
elveţian H. M. întâia a fost Rumănisches Intermezzo. (Gn., VIII*, p.
5'4—5*5)-—BLAGA,
LUCIAN.
— MORARIU. VICTOR, Literatura romanească înfăţişată străinătăţii. Elena
Văcărescu anunţi în Revue de France n-rul 21, T926 o serie de studii
asupra literaturii româneşti actuale, dâud deocamdată o schiţă a evoluţiei
sale generale. (F. Fr. III, p. 29—30)