Buletinul "Muzeului limbei române"

PAKTEA I
DESCRIEREA CĂLĂTORIEI DE LA RITOLIA LA MOLOVIŞTE
In ziua de 6 Iulie 1928, am plecat din Cluj şi, după o călătorie
de patru zile prin Bulgaria şi Jugoslavia, am ajuns la Bit oii a.
Partea cea mai interesantă a acestui oraş, cu un pronunţat
caracter românesc, sânt împrejurimile lui. Aşezat la poalele
muntelui Peristera, el se întinde în dreapta şi în
stânga râului Dragor, cu o perspectivă minunată în
partea dinspre apus, unde nenumărate coline acoperite cu
verdeaţă se lasă până în preajma oraşului.
Trecuseră cincisprezece ani de când nu-1 mai văzusem.
In timpul marelui războiu suferise multe stricăciuni din
partea armatelor germane, care se aflau aşezate până aproape
de comunele româneşti T â m o v a şi Magarova, situate
la o distanţă numai de zece km. de oraş. Cartierele româneşti,
care ocupă tot centrul oraşului, au rămas aproape
neschimbate. Ici şi colea se mai Vede câte o casă în ruine.
Insă cele mai multe au fost zidite din nou şi, pentru unul
care n'a cunoscut starea oraşului de după războiu, nu se
arată aproape nici o schimbare. Numai lumea nu mai este
aceeaşi. Aproape toate familiile româneşti cu o situaţie mari
bună au plecat. Cele mai multe" din ele s'au aşezat în Salonic
şi în celelalte centre din Macedonia grecească.
De altfel, oraşul, în ce priveşte comerţul, eră mort încă
'nainte de marele războiu. Odată cu trecerea lui la Sârbi, i se
tăia orice comunicaţie cu Salonicul, care îl alimentă cu tot
felul de mărfuri aduse pentru interiorul Macedoniei. Acum
însă pare şi mai părăsit. Iyipseşte animaţia de altă dată. Este
drept că pe la periferia oraşului s'a aşezat multă lume venită
din Satele bulgăreşti. De asemenea un bun număr de Români
din Molovişte şi din celelalte două comune româneşti—Magardva
şi fârnova—a ocupat casele părăsite ale Românilor
•din centrul oraşului. Cu toate acestea, faţă de ceea ce a fost