Buletinul "Muzeului limbei române"

598 ROMANII DE PESTE HOTARE
Morariu, L., Istro-Românii. (Conferinţă ţinută în 16 Dec. 1926 la
„Institutul de Istorie şi limbă" de la Universitatea din Cernăuţi).—Cernăuţi,
1927, pp. 38 + 6 ilustraţii. Dare de seamă analitică. (St: R, I, 1927, p.159)
Morariu, Leca, Drumuri cirebire. (G. R. II*, p. 15). — BfucUTA],
F,M[AN0IL].
— MORARIU, LECA, Ni noi n-au utat pre, fraţii noştri ! Impresii de călătorie
dela Românii din Istria. Text cu traducerea daco-rom. (G. I.
p. 221—227).
Morariu, Leca, Istro-Românii. Apel. (G. R., I, p. 7.6). — BUCUŢA, KM.
— MORARIU, LECA, Pentru fraţii Istro-Români. Se citează din însemnarea
de călătorie a lui Emil Riegler (L E. VII Nr. 177—178) călătoria
făcută la Istro-români în 1925 şi se face apel la Români pentru tipărirea
unei cărţi istro-rom. (P. Fr. II, p. 1—6).
— MULLER, IAROSLAV, Pe marginea unei tragedii. Apel pentru salvarea
Meglenoromânilor. împotriva vandalismului Grecilor. (P. B. VI*, p. 83-84).
— MULLER, JAROSLAV, România mică aromânească. Un Ceh către Aromâni
cu prilejul unei aniversări. — (G. R., I., p. 165—168)..
•— MULLER, JAROSLAV, Românii pe coasta Dalmaţiei. Două documente
din 1635: şi 1638, în care se vorbeşte de Români. (G. R. II*, p. T51—152).
— MjJLLER, IAROSLAV, Un Ceh către Aromâni. Autorul face apel către
Aromâni să nu renunţe la lupta pentru crearea unui stat independent.
Lupta lor va reuşi pentru că se întemeiază — între altele — şi pe raţiuni
geografice. Teritoriul ocupat de ei reprezintă o unitate geografică. (P.
B., V, p. 73—76).
— NANDRIŞ, GRIGORE, Migraţiuni româneşti în Carpaţii Galiţiei şi ai
Moraviei. Din mărturii istorice şi linguistice se poate reconstitui migraţiunea
păstorilor români de-a lungul Carpaţilor. (G. R., I, p. 99—104).
— NANDRIŞ, GR, Despre mănăstirea din Peri. Dintr'un document
slavo-român din 1404, publicat de Hr. A. Petr.ov, se vede vechimea Românilor
în Maramurăş. (G. R. II*, p. 21—26).
— OPREANU, SABIN, Printre Românii săcuizaţi. Pe Târnava-mafe.
Românii s'au săcuizat complet. Fenomenul de săcuizare se repetă acum
în Ciuc unde autorul crede că printr'o „propagandă culturală cuminte"
foarte necesară — s'ar putea salva elementul românesc. (G. R., I, p. 8—13).
— ORDEANU, ION, Românii din Bulgaria. Se citează, comentându-se,
două memorii ale Românilor din Timocul bulgăresc, către guvernul bulgar
şi către Liga Naţiunilor, prin care se cere înfiinţarea de şcoli româneşti.
(G. R., I, p. 128—133). ' .
— ORDEANU, Ion, Bulgarii din România si Românii din Bulgaria.
(G. R. II*, p. 67—69).
— ORDEANU, ION, Şcoli româneşti în Peninsula Balcanică. Liceul din
Bitolia a încetat să mai funcţioneze, iar restul şcolilor sânt în număr foarte
mic. (G. R. II*, p. 101—103).
— ORDEANU, ION, Şcolile româneşti din Banatul sârbesc: Guvernul
român şi cel sârbesc au. încheiat o convenţie privitoare la şcolile populaţiei
minoritare. (G. R., I, p. 227—231).
— ORDEANU, ION, Românii vidineni la Geneva. Se comentează observaţiile
pe care guvernul bulgar le-a făcut petiţiei adresate de studenţii
români din Timoc Ligii Naţiunilor. (G. R., I, p. 240—245).
— ORMAN, GlGI, Din trecutul Craiovei. Cartierul clisurean. Aşezarea
Aromânilor clisureni în cartierul Sf. Ioan Hera începe pe la 1825. Pricinile
venirii lor. Trecerea lor la negustorie. Despre câteva familii mai
importante. (A. O., VII*, p. 110—117, 216—230).
— Papacostea, Goga Guşu, In zilele redeşteptării macedo-române. Interesante
mărturii din timpul când preoţi şi dascăli veneau să lumineze
poporul român. (G. R., I, p. 215—210). — BfuCUTA], Ellf ANOIL].