Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 597
— CIOBANU, ŞTEFAN, Republica moldovenească de peste Nistru şi cultura
română. (G. R., I, p. 159—164).
— CULEA, AP. D., Românii din Caliacra şi Durostor (Cadrilater). Ca
răspuns la afirmaţia lui G. Weigand, că în „cadrilaterul Silistra-Dobrici
nu se află nici un Român", se arată numărul, originea şi cultura Românilor,
iusistându-se asupra şcolilor din Silistra şi Turtucaia. (G. R., I, p. 117—
— Despre dreapta scriere limbii moldoveneşti. (Reproducere din Plugarul
Roşu, 5 Iulie 1927). Organele conducătoare ale Republicii Moldoveneşti
au hotărît să alcătuiască un proect de limbă şi scriere moldovenească,
întemeiat pe limba moldovenilor de peste Nistru, iar nicidecum
pe limba românească. (Tr. R. Tr., I, Nr. 1, p. 20).
— DONA, MITU, Românii şi Albania. Cum s'au înfiinţat întăile şcoli
naţionale în Albania. Din amintiri personale se arată străduinţele şi luptele
preotului Lambru, pentru a înfiinţa o şcoală românească în Albania.
Reuşeşte în 1884. (G. R. II*, p. 155—162).
— DONA, MITU, Colaborare albano-română. (G. R., I, p. 183 — 187).
— DONGOROZI, I., Românii de peste hotare. O privire sumară „pentru
marele public", asupra aşezărilor româneşti din streinătate : Românii din
America; din Ungaria; din Ukraina ; din Peninsida balcanică; din Moravia;
din alte părţi. (Rm. XXII, p. 40?—415).
— GHIULAMILA, I. G, Românii macedauni din Bulgaria (Aromâni).
Aromânii din Bulgaria sânt parte aşezaţi pe ia oraşe, unde se desnaţionalizează,
parte nomazi, păstori de oi şi cai. (G. R. II*, p. 26—34).
— Goga, Guşu Papacostea, In zilele redeşteptării macedo-romîne. Memorii
acte şi corespondenţă. Bucureşti, 1927. Notă. (R. I. XIII, p. 309—310).
—IORGA, N.
— HAREA, V, Cele dintâiu cărţi despre Românii transnistrieni. Despre
O călătorie în satele moldoveneşti din gubernia Cherson, Iaşi, 1893 şi O călătorie
la Românii din gubernia Camenitz-Podolsc, Iaşi, 1906 ambele de Th.
Burada. (Tr. R. Tr., I, Nr. 4, p. 7—8)
— HAREA, Y„ Numărul Românilor Transnistrieni. După o critică
a izvoarelor statistice, autorul ajunge la concluzia că peste Nistru sânt
astăzi peste 650.000 Români. (Tr. R. Tr... I, Nr. 2, p. 8—9).
-— ILIIN, PAUL, încercări de teatru în limba naţională la Românii transnistrieni,
în anii 1920—21. Reprezentarea câtorva piese de Alecsandri în
satul Coşniţa, raionul Duboşari. (Tr. R. Tr. II*, Nr. 10—11, p. 13—15).
— ION, GRIGORE, Românii din Iugoslavia. Situaţia lor şcolară e sub
toată critica. (Bn. II, Nr. 6, p. 25—26).
— Tăcea, C, Sânt în Transilvania aşezări de Români veniţi din sudul
Dunării sau nu sânt} Dacoromania IV, 1924—26, Cluj. Trocarii din
Şcheii Braşovului sânt consideraţi ca Aromâni din părţile Târnovei. (G.
R., I, p. 110). - BUCUTA, EMANOIL
— LUPAŞ, I., Din trecutul Românilor maramurăşeni. Mănăstirea
Peri din Maramurăşul azi cehoslovac, e întâia mănăstire moldovenească
din sec. XIV. (G. R„ I, p. 81—83).
— MAKIA, REGINA, Intre Românii din America. Impresii de călătorie
cu câteva date istorice. (G. R. II*, p. 77—81).
— MÂNDRESCU, SlMION C. Şcoli şi biserici româneşti în Albania. Istoric
al şcolilor şi bisericilor româneşti din Albania, de la 1864. (G. R., j,
P- 43—50).
—•• MÂNDRESCU, S., O secţie special ^'pentru chestiunile balcanice la Ministerul
de Externe. (G. R. II*, p. 1—4).
— - MEHEDINJEANU, ION, O revistă a Românilor de peste Nistru. Tribuna
Românilor Transnistrieni, are rolul de a susţine lupta naţională a Românilor
de peste Nistru. (Bn. II, Nr. 9, p. 31—32).