Buletinul "Muzeului limbei române"

592 ONOMASTICĂ ŞI TOPONIMIE
— IORDAN, IOEGIT, încercare de bibliografie toponimică românească
(llssai de bibliographie. toponimique roumaine). Titluri şi indicaţii bibliografice
analitice despre lucrările de toponimie românească, găsite la Biblioteca
Universităţii din Iaşi. (B. S. G. XLVI, p. 31—49).
— IORDAN, IORGU, Bezeichnungen fur ,,Rodeland" in der rumănischcn
Toponomastik. Numeroase cuvinte însemnând „Rodeland" s'au pierdut
ca apelative, dar s'au păstrat în toponomastica română. (Z. O. N. F. IV,
p. 48—60, 171-183).
— Iordan, lorgu, Rumănische Toponomastik, Bonn, u. Leipzig 1924,
298, S. Lucrare bună, dar cu neisbutite încercări de critică. (B. A. III,
p. 305—306). — WEIGAND, G.
* — Iordan, lorgu [Prof. in Jaşi, Rumănien], Rumănische Toponomastik
II. und III. Teii [Veroffentlich. des Roman. Auslandsinstituts der
Rhein. Friedrich-Wilhelms-Univ. Bonn, Bd. III, 2]. Bonn und Leipzig,
Kurt Schroeden, 1926. S. 119—198. M. 8. (D. Lz. V—XLIX, 42 Heft.,
p. 2055—2058). — FRIEDWAGNER, M.
— Iordan, lorgu, Rumănische Toponomastik, IV, u. 298 S, in Veroffentlichungen
des romanischen Auslandsinstituts der rheinischen Friedrich-Wilhelms-ITniversităt
Bonn, I 1924 Bonn und Leipzig, II -III, 192G.
(Z. O. N. F. III, p. 153—157). — WEIGAND, GUSTAV.
— KRIZ-CABICAR, Curiozităţi topice ,,valahice". Nume toponimice din
Valahia moravă, unele după autor, de origine românească. (A. S. Nr. 7
(7927), p. 84-88).
— LAMOUCHE, LEON, Le nom de la Dobrudza. Admite concluzia lui
Mutafciev că Dobrotica a fost transformat în Dobrudza. Cauzele acestei
transformări sânt pur fonetice. (R. Et. SI. VIU, p. 90—91).
— LIEBHART, OTTO, Die Ortsnamen des Seklergebietes in Siebenbiirgen.
Din cele 460 de nume toponimice studiate, 2 sânt româneşti, ceea ce ,,nu
însemnează că populaţia primitivă a regiunii a fost românească, ci numai
că au existat acolo aşezări de Români..." (B. A. III, p. 1 —96).
— MlOLICH, JĂN'OS. Gepides et Roumains : Gelou du notaire anonyme.
Se combate existenţa unor elemente gepide în limba română. Numele
Gelu are aceeaşi origine maghiară ca numele toponimice Gyalu = rom. Gilău.
(R. E. H. VI, p. 62—77).'
— MELICH. JANOS. Reponses ă M. Nicolas Iorga. I. Notns de lieu en
Transylvanie. Numele toponimice Deva, Someş, Mureş, Criş, Timiş sânt
vechi, împrumutate din lb. maghiară. (R. E. H. VI, p. 264—268).
— MOTOGNA, V., Toponimie şi istorie. Polemică cu N. Drăganu în legătură
cu scrierea acestuia Toponimie şi istorie. (R. I., XIV, p. 350—354).
— MUTAFC'IEV, P., Dobrotic-Dobrotica et la Dobrudza. Etimologia :
slav. Dobrota-j-turc. -ăia. (R. Et. SI., VII, (1927), p. 27—41).
— Mutafciev, P, Dobrotic-Dobrotica et la Dobrttdza. Revue des etudes
slaves, t. VII, f. 1 et 2. Paris 1927, pp. 27—41. (Malc. Pregl. III, fasc. 4.
p. ni—114).—ROMANSKY. ST.
— OPREANU, SABIN. Numiri toponimice (sic !) păstoreşti în Munţii
li arsei, Buzăului şi ai Vrancei. După o scurtă şi iustă apreciere a importanţei
numelor locale, se expun : 1. Numiri privitoare la păşuni; 2. la
animalele păstorilor ; 3. Numiri date locurilor de adăpost; 4. Numiri privitoare
la aşezările păstoreşti şi la păstori ; 5. Numiri diverse păstoreşti.
(Tr. LIX, p. 802—808).
— Oprcanu, Sabin. Beitrăge zur Toponimie des Seklerlandes, (40 Seiteu
nebst Kartenskizze rumănisch), Klausenburg 1926. (Z.O. N. F. III, p. T59).
— WEIGAND. GUSTAV.
— Opreanu, Sabin, Con tribut iun i la toponimia din ţinutul Săcuilor,
40 S. in gr. 8» nebst Kartenskizze, Klauseuberg, 1926. Nu e o lucrare ştiinţifică,
utilă doar prin material (B. A. III, p. 310).—WEIGAND, G.