Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGK A FIA PKR IODTCF.LOR 581
miştii aveau cunoştinţă de progresul filologiei clasice şi de apariţia filologiei
comparate. Eminescu traduce o gramatică sanscrită, Burlă scrie gramatici
bazate pe filologia comparată : Maiorescu era un mare latinist şi un pasionat
al cercetărilor filologice. Junimiştii au fost pătrunşi apoi de spiritul clasic,
atât în ideile lor artistice cât şi în cele educative şi politice. I^x. : Eminescu,
Maiorescu, Carp. (C. L. LIX, p. 69—76).
— PAPACOSTEA, CKSAR, „Convorbiri Literare" şi Clasicismul. [Studiu
identic cu cel publicat în C. L., LIX, p. 69]. (Or., III, p. 83—90).
— PETALA, GENERAL X., „Convorbirile Literare" şi Armata. Armata
de astăzi vrea să întrupeze şi aspiraţiunile de cultură ale naţiunii, nu numai
pe cele de vieaţă şi conservare. în falanga Convorbirilor armata vede „marea
generaţie a culturii româneşti". (C. L. LIX, p. 60—61).
— PETROVICI, I., Rânduri jubilare.... cu prilejul jubileului de 00
ani al „Convorbirilor Literare". Atingerile de C. L. însemnează „date",
în evoluţia autorului. Cultul lui nemărginit pentru colaboratorii revistei.
Relaţiile cu Maiorescu, care i-a îndrumat primii paşi în studiile filosofice
şi 1-a ajutat să intre printre colaboratorii revistei. (C. L. LIX, p. 24—27).
— PETROVICI, I., Rostul ,,Convorbirilor Literare". Opera C. L. în evoluţia
culturii româneşti se poate asemăna cu momentul geologic când s'a
prins cea dintâiu coajă pe masa haotică a planetei. Revista a servit totdeauna
„condiţiile permanente " ale culturii româneşti. Ea trebuie să rămână,
şi pe mai departe, un îndreptar. (C. L. LIX, p. 28—30).
— POGOR, V., [Scrisoare] către S. Bodnăresca. Datată 10 Nov. 1887.
îl roagă să mai trimită „grăunţe" pentru acel „animal" care e jurnalul
intitulat „Convorbiri Literare". Să participe la jubileul de 20 ani al,, Junimii",
care se va ţine în vacanţa Crăciunului la Iaşi. (C. L. LIX, p. 131V
— RADULESCU-MOTKU, C, Filosofia la „Convorbiri Literare". Cu Maiorescu
a fost în relaţii, în timpul cât era student, în ţară şi în străinătate.
M. cerea lui C. R.-M. să caute a deveni un bun profesor de filosofie, însuşindu-şi
o bună metodă, să nu facă însă filosofie ştiinţifică. Cultura românească
nu e încă capabilă de a suporta această disciplină. De aceea nu
admitea filosofie ştiinţifică nici în Conv. Lit. Totuşi, în cursurile sale M.
avea adesea ieşiri originale. A fost un moment — cu prilejul discuţiei cu
Gherea asupra legăturilor dintre artist şi mediul social—când se credea că M.
va ajunge chiar la o concepţie originală de estetică. (C. L- LIX, p. 152—1 54K
— RADULESCU - P0GONEANC, I., „Convorbirile Literare" şi limba literară.
Prin durata lor neobişnuit de lungă pentru împrejurările dela noi,
prin îndrumarea sănătoasă ce au dat-o culturiei româneşti, şi prin faptul
că au grupat în jurul lor toate valorile literaturii noastre—„Convorbirile
Literare" sânt un caz unic în desvoltarea culturii noastre. Despre inteligenţa
şi caracterul junimiştilor. Activitatea critică a lui Titu Maiorescu,
desfăşurată în C. L. a pus temelia desvoltării limbii şi literaturii noastre
de atunci încoace. (C. L. LIX, p. 92—98).
— REBREANL, L., Salutul Societăţii Scriitorilor Români [la jubileul
de 60 ani al „Convorbirilor Literare"]. Stâlpii C. L. au fost înşişi stâlpii literaturii
româneşti. Principiul maiorescian în literatură a ajutat desvoltarea
scriitorului român ca profesionist. Acest principiu a ajutat diferenţierea
dintre scriitorul diletant şi întâmplător şi cel care şi-a făcut din
scris chemarea principală a vieţii. (C. L. LIX, p. 34—36).
— 60 de ani dela apariţia „Convorbirilor Literare". „Prin acest larg enttisiasm
s'a subliniat opera culturală a criticismului pornit dela „Junimea"
şi desfăşurat vreme de peste o jumătate de veac în paginile „Convorbirilor
Literare", care au îndrumat cugetarea românească şi au cultivat spiritele
pentru înţelegerea frumosului". (Dt, V. 8(0.
•-• SAULEBCTJ, M., „Convorbirile Literare" şi evoluţia economică financiară.
[Cu prilejul jubileului de 60 ani al C. L.] Doctrina economieă-finan-