Buletinul "Muzeului limbei române"

578 NECROLOAGE. COMEMORAŞI. OMAGII
Orna, l'anait
~ Comemorarea -poetului Panait Cerna. Din iniţiativa prof. Răduleser.-
l'ogoneanu s'au strâns fonduri pentru a se ridica un monument pe mormântul
poetului. Monumentul, opera sculptorului Storck, a fost des*
velit, la 13 Nov. 1927. (V. L. II, Nr. 62, p. 4).
* „Convorbiri Literare"
(60 de ani de apariţie)
-— A. V. B., „Convorbiri Literare" şi Biologia. C. L- au contribuit
mult la popularizarea .ştiinţelor despre vieaţă. în ele a publicat G. Crăiniceanu
a sa „Nomenclatură româno-latină din istoria naturală", care
e cel dintâiu dicţionar român de animale şi plante. în paginile revistei s'a
discutat teoria transformistă. (C. L. LIX, p. 191—193).
— ARION, DINU C, Unii convorbirişti şi evoluţia socială a României.
Junimea a reprezentat, în formarea societăţii româneşti, spiritul criticist,
iar nu sceptic. Această direcţie căuta cunoaşterea proporţiilor reale ale
lucrurilor dela noi. Ea a căutat, în primul rând, organizarea statului, întemeiat
de generaţia adela 1848. între realităţile dela noi, fundamentală
era problema agrară. De aceea junimiştii — în special P. P. Carp — i-au dat
o atenţie specială. En continuator al ideilor junimiste în materie agrară e
C. Garoflid. (C. L. LIX, p. 177—181).
— BAlLĂ, ION, „Convorbiri Literare" şi Ardealul. în primele două
decenii după apariţie, foarte probabil că C. L- n'au prea fost citite în Ardeal.
După apariţia „Tribunei" (1884) de bună seamă că cetitorii lor au crescut,
datorită influenţei lui Ioan Slavici. în casa părintească a autorului, al cărui
tată era preot în comuna Vale lângă Sălişte, se găseau câteva colecţii din
Convorbiri. (C. L. LIX, p. 188—189).
— BASAHABE8C0, I. A., Amintire dela un banchet. Scene dela banchetul
din 1910 al Convorbirilor, care coincidea atunci cu a şaptezecea
aniversare a lui Maiorescu. Fragment din discursul adresat atunci lui M.
de P. P. Carp. (C. L. LIX, p. 184—185).
— BIANU, I., „Convorbirile Literare" şi Ardealul. Impresia dureroasă
pe care a lăsat-o asupra autorului, pe când era elev la Blaj, unde
domina direcţia latinistă cu Cipariu şi Bărnuţiu, critica acerbă a lui Titu
Maiorescu. (C. L. LIX, p. 31—33).
— ••• BotTOŞ. OLIMPIU, Convorbiri Literare de şaizeci de ani. „Convorbiri
Literare" e revista care a reuşit să realizeze mai bine ideea preconizata
şi începută de Kogălinceanu şi Bariţiu în revistele lor de a aduce la conlucrare
forţele literare româneşti de pretutindeni. Convorbiri Lit. au şi
importanţa de a fi semănat idei ce-au dat în provinciile neeliberate, roade
bune. (S. d. M. IV, p. 356).
— Ceva despre Titu Maiorescu. Fragment din cuvântarea lui Brâtescu-
Voineşti rostită la şedinţa festivă a revistei „Convorbiri Literare". Intimitatea
sufletului lui Maiorescu, în care zăcea multă bunătate şi duioşie. (S d.
M. IV. p.354)-
— BRĂTESCU - YoiNEţSTr, [AL.], Ce datoresc „Convorbirilor". Ascultarea,
cursului lui Maiorescu a fost pentru el „ceasul cel mai hotărîtor al vieţii",
A intrat în relaţii cu M. şi a fost invitat la şedinţele din strada Mercur, [.
Interesul pe care M. l-a purtat totdeauna scriitorilor. Le plătea colaborarea
la Convorbiri, luându-i cu el în călătorie. Pe Iî. V. l-a luat în cinci călătorii,
în cursul cărora s'a imprimat şi mai mult asupra lui influenţa intelectuală
şi morală a maestrului. (C. L. LIX, p. 39—42).