Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PEBIOBICELOR 571
1791. Lupaş arată în ce măsură a fost întrebuinţată această carte. (R. T.
XVIII*, p. 7—18).
— MAEINESCU, IULIAN, Extrase din Condica Moşiilor lai Teodor Rosetti
Solescu (Urmare). II. Documente basarabene, fălciene, putnene, etc.
Doc. româneşti din sec. XVI, XVII şi XVIII. (B. C, I., VII*, p. 3—71).
— MATEESCU, C. N., însemnări pentru povestea versificată Istoria
im lordachi Stavrachi biv vel'Spdtar. Vorbind despre această Istoric, publicată
de C. C. Giurescu în Omagiu lui Ion Bianu, autorul, care a publicat
o versiune din 1774—1779 în revista Viitorul, dă câteva amănunte biografice
despre autorul Istoriei. (A. O. VII*, p. 412—413).
— MILOIA, IOACHIM, Un caet de cântări din 1866. Caetul ţăranului
Miloia din Fizeş (jud. Caras), scris pe când era în cl. III primară. Cuprinde
47 poezii patriotice, eroice, lirice, comice, satirice, bisericeşti. Unele sânt
după Alecsandri sau At. Marienescu. Se reproduc vreo câteva pentru a
arăta cât au variat în gura ţăranilor. (B11. III*, Nr. Nov.—Dec, p. 30—41).
— MINEA, I., „Telemah", în traducere românească veche, sub titlul.
întâmplările lui Telemah fiul lui Oăisăfsu. Se găseşte la biblioteca Univ.
din Iaşi un manuscris al traducerii lui Telemaque de Fenelon, făcută din
greceşte, la anul 1783, de Constantin Veisa. (C. I. II—III, Nr. 1, p. 255).
— MUREŞIANU, A., Un inventar românesc de haine şi scule din anul
1778, al Starostelui Mărgărit, în Arhiva oraşului Braşov, din 1778. Se dă
copia acestui inventar, interesant şi ca limbă. (A. I. N., IV p. 435—440).
— NICOLAIASA, GH., O rugăciune veche. Reproduce o scurtă rugăciune
scrisă cu mâna pe cartea lui Cantemir : „Divanul, sau gâlceava înţeleptului
cu lumea" aflătoare la Academie. (Şz. XXXVI*, voi. XXIV,p. 91—92).
— NICOLAIASA, G., Chestiuni practice de cronologie românească veche.
După ce sânt expuse diferitele ere şi stiluri întrebuinţate în cancelariile
româneşti se indică mijloacele practice pentru transpunerea datelor vechi
în date ale erei creştine. (R. A. II, No. 4, p. 9—18).
— NISTOE, ION I., Grigore Vodă Ghica. La aniversarea de 150 ani
dela moartea sa. La anexa I a studiului acestuia e reprodusă în întregime,
cu facsimile Stihurile asupra Mării Sale Grigore Ghica Voevod — Ce s'au
prefăcut de pe una a lui Constantin Tautul şi este a lui Bogdan Cuza—Vleat
1777, Octombrie, 1. Stihurile sânt inedite şi constitue a patra versiune
despre moartea lui Grigore Ghica Voevod. (C. Cos., IV—V, Partea I ; p.
401—444).
— Procopovici, A., Arhetipul husit al catehismelor noastre luterane;
Suceava; 1927; 16 pag. (extras din Făt-Frumos, II, 1927, n-rele 3 şi 4).
Recensentul opune părerii autorului, că husitismul ar fi provocat primele
traduceri, părerea sa, că protestantismul ar fi pricinuit traducerile. (G. S.
III, p. 406—463). — ROSETTI, AL.
— Puşcariu, Sextil, Calendare şi almanahuri. O încercare de reconstruire
a istoriei Calendarului şi almanahului românesc... (F. Fr. II, p. 152).—
AL. P.
— RADIT, C., Apostilele lui Ion Neculai Mavrocordat. Pe o ediţie a
operelor lui Niccolb Machiavelli. Ediţia se găseşte în Biblioteca Academiei,
în notele marginale şi extrasele prinţului, se vede că acesta studiase şi
luase o atitudine critică faţă de teoriile lui Machiavelli. Se reproduc câteva
note. (Rom., VIII*, Nr. 2, p. 32—35).
— RAllTESCU, PEEOT IOAN, Acte şi documente muscelene. 14 acte din
jumătatea a doua a sec. XVIII şi dela începutul sec. XIX. (R. I., XIII,
P 391—402).
— RĂUTESCU, IOAN, însemnări de pe cărţi bisericeşti, fără importanţă,
din a doua juM&tate a sec. XVIII şi din sec. XIX, din satele Rucăr, Dragoslavele
şi Coteneşti, din judeţul Muscel. (B. O. R. Seria III, An. XLVI*,
p 236—243).