Buletinul "Muzeului limbei române"

566 LEXICOGKAFIE LEXICOLOGIE. GEOGRAFIE LI SOFISTICA
— Dragomir, N., Din trecutul oierilor Mărgineni din Sălişte şi comunele
din jur, în Lucrările Inst. de geografie al Universităţii din Cluj, II.
(1926), pag. 195—282. Contribuţiuni privitoare la lexic, fonetism şi etnografie.
(G. S. III, p. 281—282). — PAPAHAGI, TACHE,
— DUMITRE SCU-BISTRITA, IOSIF N. O seamă de cuvinte din Mehedinţi
(A. O. VII, p. 521).
— ELEFTERESCU, EM., Cuvinte dialectale din Sălaj, Glosar. (Şz. XXXVI/
voi. XXIV, p. 147—149).
— I. U., Erezia antineologistă. Combate constatările d-lui S[irneon]
R[ufu?] făcute în Propilee literare în legătură cu studiul lui Leca Morariu.
(Fl. S. I, p. 26).
— FERESĂUARIU, I., O samă de cuvinte, din Baia, jud. Fălticeni. (Ş/,.
XXXVI, p. 10—12, 46—48, 175—179).
— GERMAN, T., Cuvinte dialectale, Cuvinte cu explicaţia lor, din jud.
Cluj, Târnava-Mică, Sălaj, Bihor, Făgăraş. (C. S., V, p. 29—30).
— GERMAN, T., Cuvinte dialectale, din Sâmboleni, jud. Cluj, Sânmiclăuş,
jud. Târnava-Mică şi Băiţa, jud. Hunedoara. (C. S., V, p. 71).
— HERZOG, E. şi GHERASIM, V., Glosarul dialectului mărginean, continuare
(i—k), Continuare a articolului din C. Cos. I, 355—404 şi C. Cos.
II—III, 371—428; (cf. recensia lui S. Puşcariu, DR. IV, 1392—1393).
(C. Cos. IV—V 2, p. 185—260).
— IORDĂCHESCU, CONSTANTIN, Un istoric botoşănean. Arhiereul Narcis
Creţulescu (1835—1913) fost rector al Seminarului din Huşi, şi stareţ la
Mănăstirea Neamţu, avea în manuscris un dicţionar al tuturor Mănăstirilor
române alcătuit cu scopul de-a scrie o istorie a acestora. (R. M. VI,
Nr. 6—8, p. 9—14).
— ISTRĂTESCU, ALEXANDRINA, Texte populare din judeţul Prahova. Se
deosebeşte valea Prahovei de a Teleajenului, mai conservativă. După consideraţii
fonologice şi morfologice, se dau 102 texte. (G. S. III, p. 152—175,
344—381).
— Krămer, Emil Dr., Buhovinismen im Gebrauch der rumunischen
Sprache, hauptsăchlich im Gerichtsgebrauch. Zweite, erweiterte Auflage. 1925,
Selbstverb. Buchds. Hermann Beiner, Suceava, p. 15. Observaţii juste
ce interesează şi pe linguist. Se arată care anume cuvinte streine sânt
primite în 1. română. (R. F. II*, p. 156—157). — HERZOG, E.
— Lokotsch, Karl, Etymologisches Worterbuch der curopăischeu (germanischen,
romanischen und slavischen) Worter orientalischen Ursprungs.
Heidelberg, Winter, 1927 (Indo-germ. Bibliothek, II, 3). pp. XVIII, 242,
m 4 0 . ,,Pentru cât priveşte limba română, informaţia autorului nu e perfectă",
fiindcă a neglijat studiile speciale asupra elementului oriental
scrise la noi. (St. R. II, 1927, p. 244—5). — TAGLIAVINI, C.
— Lokotsch, Dr. Karl, Etymologisches Worterbuch der europăischen
(germanischen, romanischen und slavischen) Worter orientalischen Ursprungs.
(Indogermanische Bibliothek herausgegeben von D. Hirt und W. Streitbergt,
Erste Abteilung : Sammlung indogermanischer Lehr- und Handbiicher,
II. Reihe : Worterbiicher, Dritter Band). Heidelberg, Cari Winters
Universitătsbuchlandlung, 1927. XIX, 243 S., Gross. 8°. Se aminteşte
cuvântul românesceglinge. (A. sl. Ph. LII, p. 147—149).—BERGSTRASSER, G.
— PAPAHAGI, TACHE. Dispariţii şi suprapuneri lexicale. Propunând
„etno-psichologia linguistică" sau , .linguistica etno-psichologică", studiază
din acest punct de vedere 5 cazuri de dispariţii şi suprapuneri lexicale.
(G. S. III, p. 82—101).
— PASCU, G., Rumănische Elemente in den Balkansprachen. Listă de
cuvinte de origine românească în limbile bulgară şi sârbă. Bulg. afara,
amic, balbana, balmus, bel mui, bac, blAnda, brenduski, vitriga, gulka,
dalavera, diumka (