Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 565
— RALEA. MIHAIL D., Fenomenul românesc. I. Dificultăţi şi posibilităţi
de determinare a sufletului românesc, II. încercare de caracterizare psihologică.
(V. R. XIX, voi. 70, p. 337—361).
— SABO, CORNEL. Şcoala Normală diecezană [gr. cat. din Oradia]. Istoricul
Şcoalei, întemeiată pe la 1784—1785. Se insistă mai mult asupra
activităţii profesorilor ei Ştefan Magyar şi Ioan Corneli (director dela
1792, începând), „român neînfricat". (Vest. III, Nr. 12, p. 23—32).
— Semilian, S, Istoricul presei brăilene de la 1839 până la 1926 (Brăila
1927). (R. I. XIII, p. 181). — IORGA, N.
—- Stan, C, Şcoala poporană din Făgăraş şi de pe Târnave, I. Făgăraşul.
Volumul de peste 500 p. cuprinde bogate ştiri de istorie culturală
a Făgăraşului. Dare de seamă critică. (R. I. XIV, p. 408—409).
—- IORGA, N.
— TĂMĂIAN, PETRU, Seminarul din Oradia. în istoria culturală a neamului
românesc. întemeierea, organizarea, activitatea şi profesorii lui mai
însemnaţi. Bărbaţii mai însemnaţi ieşiţi din el. (Vest. III, Nr. 12, p. 13—18).
— TĂUTU, DE- AL. L-, Papii şi Românii. Raporturile dintre cele două
principate, Românii din Ardeal şi Papi în cursul veacurilor. Influenţa
binefăcătoare pe care a avut-o aceste raporturi asupra neamului nostru.
(Vest. III, Nr. 4, p. 2—6).
— Un gest frumos, care n'a fost înţeles. Inginerul Petru Lucaci, fratele
lui Vasile Lucaci şi-a testat Academiei Române averea sa de cea 15 milioane
lei. (Cs. XI*, p. 99).
— VÂLSAN, G., Dunărea de jos în viaţa poporului român. Istoria începuturilor
vieţii româneşti la Dunăre, privită prin prisma geografului. (G.
R., I, p. 197—212).
— VRIONI, AIDA, Elena Theodorini. Necrolog cu amintiri despre cântăreaţă
şi artistă. (R. S., I. p. 101 — 1O2).
LEXICOGRAFII-:. LEXICOLOGIE. GEOGRAFIE LIN GUI STIC A.
— Academia Română, Dicţionarul limbii române. întocmit şi publicat
după îndemnul Maiestăţii Sale Regelui Carol I. Tomul I, partea II,
fascicola II : căni-cartaj. Buc, 1928. Pag. 81—160. Se arată deosebirile
şi avantajele faţă de Dicţionarul lui Tiktin şi se discută câteva etimologii.
(R. F. II, p. 124—147). — PROCOPOVICI, AL.
— BAILĂ, ION, Amestecul limbilor în Ardeal. Sânt mai numeroase
ardelenismele de provenienţă germană decât cele ungureşti. Ele vor dispare
odată cu creşterea influenţei franceze. Nu vor dispare, ci se vor înmulţi
românismele din limba Saşilor din Ardeal. Elementele româneşti au pătruns
până şi în limba literară a acestora. Se reproduce o poezie a lui Ernst
Tlmllner, plină cu românisme. (A. L. A., IX, Nr. 395, p. 7).
— Bocăneţu, A., Terminologia agrară în limba română (Die landwirtschaftliche
Terminologie in der rumân. Sprache). Codrul Cosminului : Buletinul
Institutului de Istorie şi Limbă, 1925—1926, Cernăuţi, 1927. S.
123—274. (U. J. VIII, p. 183—184). — L. T.
— CABA, VĂZUL, Szildgy vdrmegye român nepe, nyelve es nepkolteszete.
Becs, 1918. Dare de seamă analitică. (St. R.. I, 1927, p. 156—158).
— COSTIN, L-, Graiul bănăţean (Studii şi cercetări). Timişoara, 1926,
pp. 224, în i6 0 .«,,O bună colecţie lexicală, fără pretenţii filologice". în ceea ce
priveşte introducerea cartea ar fi câştigat dacă aceea lipsea". (St. R., I,
1927, p. 158—1.50).