Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 563
sfetnic al reginei Măria a Ungariei, apoi primate de Strigoniu, şi palatin al
Ungariei, autor a mai multe scrieri religioase şi istorice scrise în spirit umanist.
II. Mihail Valahul (Csâki), Român din Bihor (149O:—!57°) cancelar
al reginei Izabela şi al fiului său regele Ioan Sigismund, proteguitor, pe
ascuns, al reformaţiunii şi luteranismului. (A. I. N., IV, p. 337—363).
— Lupaş, I-, Doi umanişti români, în sec. XVI. Recensie elogioasă
cu mici completări. Se relevă pasagiile din scrierea Ruinae Panonicae
(1681) a lui Christian Schesaeus privitoare la N. Olahul şi Mihail Valahul.
(S. d. M., V, p. 89). — BBZDECHI, ST.
— Macurek, Iosif, Husitstvi v Rumunskych Zemich („Husiţii în
ţările române"). Brno 1927. Dare de seamă analitică. (R. I., XIV*, p.
404 406). — PANAITESCU, P. P.
— MANCIDLEA, ŞTEFAN, Scrisori şi acte privitoare la mişcarea revoluţionară
a Românilor din Ardeal şi Ungaria în 1848—1849. 59 acte româneşti,
între ele scrisori semnate de Sim. Bărnuţiu, Aron Florian, Aug. Treboniu
Laurian şi Gheorghe Bariţiu. (A. I. N., IV, p. 251—285).
— Mănciulescu, Alexe, Paradoxa săcuiască. (G. R., I, p. 249—250).—
B[UCUTA], EMfANOIL].
— METEŞ. ŞTEFAN, Relaţiile bisericii româneşti ortodoxe din Ardeal cu
Principatele române în veacul al XVIII-lea. Cuprinde şi ştiri privitoare la
circulaţia prin Ardeal a cărţilor bisericeşti tipărite în Principate. (R.
T. XVII, p. 247—262; 377—387 în continuare).
— MINEA, I., ,,Reforma" lui Constantin Vodă Mavrocordat. Capitolul
VIII : Preocupările culturale ale domniilor lui Constantin Vodă Mavrocordat.
Cuprinde ştiri privitoare la interesul pentru cartea streină şi românească,
şcoală şi biserică al lui C. M. (C. I., II—III, Nr. 1, p.
— M0LIN, -ROMULUS S., Cel mai vechiu Teatru din România. 110 ani
dela ridicarea Teatrului comunal din Oraviţa-Banat. Teatrul acesta a fost
ridicat în 1816—17 în Oraviţa, prin colectă publică. Printre fondatori
se găsesc : Ion Niuni, macedo-român — arhitectul şi pictorul teatrului —
şi protopopul Pavel .Iorgovici dela Vărădia. Teatrul se inaugurează la 8
Oct. 1817 în prezenţa împăratului Francisc I. Reprezentaţiile româneşti
au fost întâmplătoare. (C. T. C. IX*, p. 79—80).
— MURESEANU, AUREL A., Clădirea şcoalei româneşti din Braşov de
cătră popa Mihaiu în anul 1597. Autorul a găsit în arhiva oraşului Braşov
un document în care se atestă clădirea din piatră a Şcoalei româneşti din
Şchei, de către Popa Mihai, între 1595—1597. — Originea şi desvoltarea
aşezării româneşti a Şcheilor Braşovului. Genealogia şi biografia Popii
Mihaiu ; colaborarea lui cu Coresi şi la Palia dela Orăştie. — Dascălii şcoalei
din Braşov. (A. I. N., IV, p. 195—227).
— MuRESIANU. AUREL A., Contribuţii la istoria ..Gazetei Transilvaniei".
Corespondenţa dintre Aurel Mureşianu şi tatăl său Iacob (1866 şi 1877)
privitoare la politica Gazetei şi trecerea redacţiei dela tată la fiu. (A. S.
97—248)-
Nr. 7, 1927, p. 24—36).
— MUŞLEA, ION. Scrisori inedite dela Alecu Hurmuzachi. Patru scrisorii
din 1866, 1869—1870 adresate lui George Sion, interesante pentru activitatea
culturală şi naţională a Hurmuzăcheştilor şi legăturile Bucovinei
cu România liberă. (F. Fr. III, p. 104—107, 193—194 ; IV*, p. 38—39,
60—63).
— Opreanu, Sabin, Ţinutul Săcuilor. (Lucrările Institutului de geografie
al Universităţii din Cluj). E cea mai completă lucrare, nu numai
de geografie, daţ de viaţă românească. (G. R. II*, 71—72). — BUCUTA,
EMANOIL
— Opreanu, Sabin, Săcuizarea Românilor prin religie. Biblioteca secţiei
geografice etnografice a Astrei transilvane, (Cluj, Tip. Ardealul, 1927).
30*