Buletinul "Muzeului limbei române"

562 ISTORIE CULTURALA
— DEĂGANU. X., Cei dintâi studenţi români ardeleni la Universităţile
apusene. Dintre studenţii din Ungaria şi Ardeal, menţionaţi de un isvor
săsesc că studiau la Praga, în sec. XIV—XV, nu par a fi nici unul Român.
Se găsesc Români, de bună seamă, printre cei menţionaţi de isvoare ungureşti
la Cracovia şi Viena în sec. XIV, XV şi XVI-lea. (A. I. N., IV, p.
419-422).
— DRAGOMIRESCU, MIHAIL, Istoria spiritului românesc din secolul XX.
| Fragmente], Metoda. — Caracterizarea directivelor misticismului naţional.
Poezia sămănătoristă. Poezia misticismului posteminescian. Literatura
noastră dramatică. (R. V. III, pp. 105—108, 129—132, 153—158, 184—189,
IV*, p. 97—103).
— DEAGOMIRESCU, MIHAIL, Istoria spiritului românesc în sec. XX.
Ce trebue să înţelegem prin spiritul unui popor. Originile misticismului
naţional. Perioadele de desvoltare ale spiritului românesc în sec. XX.
Ideologia scriitorilor posteminesciani. (Fal. I, Nr. 22, p. 1. ; Nr. 24, p. t ;
Nr. 25, p. 1 ; Nr. 26, p. 3).
— FLUEEAŞ, DE. N., Galeria episcopilor români uniţi din Oradia.
Scurtă biografie a celor 9 episcopi uniţi ai Orăzii, cu arătarea faptelor
lor bisericeşti şi culturale. (Vest. III, Nr. 12, p. 4—7).
— Fotino, Georges, Contributions ă l'etude des origines de l'ancien
droit coutumier roumain. Un chapitre de l'Histoire de la Propriete au
Moyen-âge. Autorul „arată o mare erudiţie, un ascuţit simţ critic, o fină
judecată juridică". Are totuşi lipsuri bibliografice şi face erori de ordin
filologic, cum e la indicarea etimologiilor : graniţă, aldomash. (St. R., I,
p. 159—163).
— GEOEGESCU, IOAN, Episcopii din Oradia, ocrotitori ai culturii româneşti.
Rolul cultural şi politic, pe care l-au avut episcopii dela Oradia şi
instituţiile creiate de ei. Raporturile lui Darabant şi Vulcan cu conducătorii
şcoalei latiniste. Sprijinul dat de Vulcan la tipărirea Dicţionarului
dela Buda. „Priviri sumare". (Vest, III, Nr. 12, p. 8—11).
— GEOEGESCU, IOAN, Episcopul Mihail Pavel. Viaţa şi faptele lui
(1827—1902). (Vest. III, N-rele 18—24, IV*, Nr. 1).
— GHIBU. ONISIFOK, Un dascăl bănăţean de acum 100 de ani : Const.
Diaconovici Loga. Cariera lui pedagogică. înaltul suflu moral ce l-a pus în
scrierile sale, chiar şi în gramatică „dovedeşte că, Povăţuitorul tinerimii
către adevărata şi dreapta cetire" care constituia până acum gloria literară
a lui Lazăr, aparţine lui Loga. (Bn. II, Nr. 9, p. 6—9, Nr. 4, p. 29—34,
Nr. 5, p- 36—38).
— IOBGA, N-, Cât de veche e şcoala la Români. Despre şcoala slavonă
dela mănăstiri din sec. XIV, XV, XVI. Câţiva dascăli români. Din şcolile
acestea au ieşit scriitori de hrisoave. (Lm., IX*, p. 35—39).
-— Kardcsonyi, Jdnos, Uj adatok es uj szempontoh a szekelyek regi tortenetehez,
Cluj, 1927. Recensie critică. Autorul s'a lăsat influenţat de teoriile
greşite asupra Gepizilor, ale lui Diculescu. (R. H*, V, p. 94—97).
IOKGA, N.
--- KIEILEANU, G. T., Mitropolitul Dositei Filitti şi aşezământul săti
cultural. După cuvântarea, rostită de Pr. N. Popescu la comemorarea a *
200 de ani de la moartea lui D. F., Mitropolitul D. F. e de origine Grec,
născut în 1734. La 1787 e ales episcop de Buzău, iar la 1793 mitropolit al
Ungro-Vlahiei unde rămâne până în 1810, când e alungat de Ruşi.
Moare în 1826, la Braşov. S'a îngrijit mult de organizarea bisericilor şi de
şcoli. Ţintea emanciparea creştinilor din Dacia şi Peninsula Balcanică.
A lăsat o fondaţiune din care au fost ajutaţi mulţi din oamenii noştri
mari la continuarea studiilor. (C. L. LX, p. 179—183).
— LUPAŞ, I., Doi umanişti români în secolul al XVI-lea. I. Nicolae
Olahul (1473—1568), Muntean de origine, din familia Drăculeştilor, ajuns