Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 561
româneşte mai multe fragmente din poezia umanistului român. (Tr. LIX,
p. 173—181).
— BEZDEOHI, ŞT., Nicolaus Olahus despre Români. Se reproduc fragmente
privitoare la Români, din poemul Hungaria şi din corespondenţa
lui N. O. Sunt păreri de o obiectivitate prea rece. (Tr. LIX,
P- 349—355)-
— BIBĂESCU, TBAIAN, Scrisori din Timişoara. Despre bănăţeanul
Gheorghe Constantin Ruja (1765—1847) doctor şi istoriograf. A scris în
limba germană lucrări asupra Românilor. Ne-a rămas dela el şî lucrarea
românească: Maestria ghiovăsirii românesci Bud., 1809. (C. T. C,
VIII, p. 88).
— BIEĂESCU, TEAIAN, Scrisori din Timişoara. Din istoria tiparului
.şi a presei în Banat. Prima tipografie a existat, pe timpul reformaţiunii,
în jurul Caransebeşului. La 1536 Românul Peton Perengi (Pereanu) tipăreşte,
la Cracovia, prima carte de rugăciuni a Ungurilor. La 1848 Murgu
şi Bojinca cer permisiunea să scoată un ziar. Cea dintâi gazetă românească
apare la 1874. Inşirarea celorlalte ziare apărute în Banat. (C. T. C. VIII,
P- 65—66).
— BOGDAN - DutcĂ, G., Din trecutul Lugojului. Despre Vasile Brediceanu,
tatăl lui Coriolan, care luptă la Lugoj pentru ideea latină. Pe traducerea
românească în manuscris, a unei piese de teatru, jucată la Lugoj,
în 1849, Vasile Brediceanu a însemnat cărţile din biblioteca lui. Printre
ele se găsesc, alături de scrierile Ardelenilor, Poeziile lui Gr. Alexandrescu,
Magazinul istoric al lui Bălcescu-Laurian, o scriere politică a lui Alecsandri,
etc. (Bn. II, Nr. 2, p. 1—4).
— BOITOŞ, OLIMPIU, Ardealul cultural în anii de după unire. Naivităţi
bătrâne şi pretenţii puerile. Deplasarea axei culturale. Stagnarea activităţii
literare şi culturale în Ardealul de după Unire. Clujul ca centru de iradiaţie
culturală. (S. R., I, p. 68—71).
— Bologa, Valeriu, ,,Ioan Molnar primul medic titrat român ca autor
medical" (în Clujul medical 1924 Nr. 5—6), apoi,, Date nouă pentru
biografia lui Ioan P. Molnar-Piuariu. (Ibid. 1925, Nr. 3—4). Notiţă.
(R. I. XIII, p. 90). — IOEGA, N.
— BUCUTA, EMANOIL, JŞO de ani de şcoală românească în Turtucaia.
însemnare. (G. R., I, p. 88—89).
— BfUCUŢA], EM[ANOJL]. Dobrogea oierilor mărgineni. însemnări. (G. R.,
I. P- 54)-
—BpTCUTA], EM[ANOIL],Secui şi Români.-însemnare. (G.R.,I,p.27-28).
— B[UCUTA], EM[ANOIL~|, Urme de Români între Secui. — însemnări.
(G. R., I, p. 54~55)-
— BUCUTA, EMANOIL, Educaţia adulţilor în România. Traducere în
româneşte a raportului, publicat de E. B. în Buletinul „Asociaţiei mondiale
pentru educaţia adulţilor", cu sediul la Londra. Contribuţia statului.
Societăţile particulare : Astra, Liga culturală, Fundaţia culturală Principele
Carol, Extensiunea Universitară, Universitatea Liberă, etc. Bibliografie.
(Lm. IX, p. 9—101).
— BUEACU, CouiOLAN I., O şcoală primară confesională înfiinţată în
Mehadia la 1780. Istoricul şcoalei confesionale ort. din Mehadia, care
exista pe la 1780 şi care a fost zidită la 1808. întâiul ei dascăl a fost Dimitrie
Dimitrescu. (F. D. XLIII*, Nr. 42, p. 1—3).
— Dejeu, Petre, Monografia municipiului Oradea şi judeţului Bihor I,
Oradea"i926, cuprinde şi biografiile lui Alexandru Roman, Iosif Vulcan,
şi Justin Popfiu. Notă. (R. I. XIII, p. 95). — IOEGA, N.
— DEJEU, W5TEE, Din istoricul liceului român. ,,Samuil Vulcan"
din Beiuş. întemeierea;' istoricul pe scurt; directorii; profesorii; elevii;
rolu cultural al liceului. (R. G. I., XVI*, p. 247—255).
Dacoromania
VI