Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 559
Cuv. I, p. 289—90, Densusianu, Hist., p. 317, Drăganu, DR. I, p. 125—26).
(R. E. H, VI, p. 375—78).
— WEIGAND, GUSTAV, Texte zur vergleichenden Syntax der Balkansprachen.
Cinci texte traduse în dacorom., arom., bulg., albaneză-ghegă,
albaneză-toscă, neo-greacă. Material, fără comentarii. (B.A. IV, p. 53—94).
— WEIGAND, GUSTAV, Sind die Albaner die Nachhommen der Illyrer
oder der Thraker ? Alb. sânt Traci, şi nu Iliri; dovadă fenomenele fonetice,
comune Rom. şi Alb. şi asemănările în folclor şi muzică. Alb. au convieţuit
cu Rom., care — după Weigand — s'au format ca popor în Tracia. (B. A.
IV, p. 227—251).
— WEIGAND, GUSTAV, Albanische Einwanderung in Siebenbiirgen.
Elementele latine cu fonetism alb., particularităţile fonetice albaneze în
graiul din Ardeal, porecle albaneze care există azi la Moţi, arată că odată cu
Rom. au venit şi Alb. în Ardeal, deci că până prin sec. XII—XIII, Rom.
şi Alb. au trăit împreună la sudul Dunării. (Cf. însă Puşcariu D. R. IV
1340 Ş. u., 1344, 1360, V 751 ş. u.) (B. A. III, p. 208—226).
— WEIGAND, GUSTAV, Albanische Einwanderungen in Siebenbiirgen.
Balkan-Archiv 1927. Bd. 3, p. 209—226. (U. J. VIII, p. 206).—L. T.
— Weigand, G., Albanische Einwanderungen in Siebenbiirgen. Balkan-
Archiv III, (1927), p. 208—26. Adăugarea vocalei ă la part. trecut şi
aspiraţia iniţială din limbile română şi albaneză pot fi explicate prin
poligeneză şi nu sânt un indiciu sigur de influenţă albaneză. (România
LIV, p. 298). — ROQUES, MĂRIO.
— Van Wijk, Mihotaj, O stosemkach pokkrewienstwa miedzy jezykamipotudniowo—stowianskiemi.
Prace filologiezne t. XI, str. 94—112. Warszawa
1926. Bulgarii nu au fost despărţiţi de Sârbi de o zonă romanică.
Exista populaţie romanică, dar nu era aşa de numeroasă ca să formeze
un zid despărţitor între grupul bulgar şi cel sârb. (Makl. pregl. III, fasc. 1,
p. 117—123). — ROMANSKY, ST.
ISTORIE
CULTURALA
— ADAMESCU, GH., Primii profesori de filozofie ai şcoalei dela Sfântu
Sava. O privire asupra cursurilor şi sistemelor de filosofie predate la Şcoala
Sf. Sava de Gheorghe Lazăr, Lad. Erdeli, Eufrosin Poteca şi Aug. Treb.
Laurian. (R. G. I., XV, p. 19—32).
— ADEROA, F., O anchetă cu privire la specificul românesc. Se reproduc
din ancheta asupra specificului românesc în artă, deschisă de ziarul
Politica, părerile lui O. Han, N. Iorga, Şt. Dumitrescu, N. N. Toniţa,
I. Teodorescu-Sion, Const. Brăiloiu, Mihail Zora, G. D. Chiriac şi George
Enescu. — La urmă observaţiile lui Aderca. (Sb. IV, p. 129—131).
— AGÂRBICEANU, I., O jumătate de veac... Se menţionează felul cum
Familia, Telegraful Român şi Observatorul urmăreau Răsboiul dela 1877—78.
(Cs. XI*, p. 45—49).
— Almanahul Banatului (Timişoara). Scos prin grija fraţilor Molin,
se prezintă complet în ce priveşte trecutul, dar se ocupă prea puţin de
prezent. (G. R. II*, p. 216). — BUCUŢA, EMANOIL.
— BĂILA, ION, Ardealul şi problemele culturale. Foile pentru popor.
în Ardeal, totdeauna politica a mers alăturea cu cultura. Concepţia aceasta
despre politică a pătruns până în rândurile ţăranilor. De aceea aceştia
cereau dela intelectuali şl cultură. Astfel se explică marea răspândire a
gazetelor pentru popor. (U. L. XLIII, p. 653).
— BĂILĂ, ION, Două mentalităţi. Conflictul dintre grupul „oţeliţilor"
grupaţi în jurul ziarului Tribuna Poporului din Arad şi Partidul Naţional
ardelean, al cărui organ oficial era ziarul Românul. (U. L- XLIII, p. 140).
— BAlLA, ION, Contribuţia Vechiului Regat la renaşterea Ardealului.
Relaţiile cercurilor culturale ardelene cu Vechiul Regat. Tribuniştii erau