Buletinul "Muzeului limbei române"

550 FOLCLOR ŞI ETNOGRAFIE
folosite de poporul nostru. II. Cum caută să-şi tămăduiască ţăranul nostru
suferinţele trupeşti şi sufleteşti. (Tr. LIX*, p. 621—624, 908—910).
— Bena, Pr. Ioan A., Contribuţii la monografia comunei Pianul-de-jos,
Cluj, 1925. Cuprinde şi informaţii despre obiceiuri. L,a sfârşit o colecţie
de doine, proverbe şi cântece. (A. I. N. IV, p. 477—478). — BUTA, N.
— BBZA, MAECU, The sacred marriage in roumanian folk-lore. Ideea
iubirii unei femei cu o divinitate, aşa cum se găseşte în folclorul românesc
şi în „Luceafărul" lui Eminescu, datează din antichitate — Amor şi Psiche.
(SI. R., V, p. 647—658).
— BlLETCHI-ALBESCU, IoAN, Lupu 'ţi schimbă părul, dar năravul nu.
Proverbul nu este românesc, se găseşte atestat la Procopius, De bello
Gothico, care-1 pune în gura unui Hun. Originea lui hunică e discutabilă,
dar e sigură originea elenă. (Or. III, p. 228—231).
— Bogrea, V., Sfinţii medici în graiul şi' folklorul românesc. (Extras
din Dacoromania IV, Partea I). (C. S., V, p. 21—22).— G[EEMANj, T.
— Papahagi, Tache, Graiul şi folklorul Maramureşului „Din viaţa poporului
român", voi. XXXIII, ed. Academiei Române), Bucureşti 1925.
pp. LXXXIII + 240, cu o hartă şi 22 planşe fotografice; fără indicaţie
de preţ. Se laudă lucrarea, arătând totuşi unele lipsuri. (F. Pr. II, p. 22—25,
P- 55—59)- — BOGEEA, V.
— BEEDICEANU, TIB., Despre muzica poporală românească şi culegerea
ei. Un rezumat din comunicarea făcută la congresul artelor poporale din
Fraga, Oct. 1928. (Şz. XXXVI*, voi. XXIV, p. 136—142).
— B[UCOTA], EM[ANOIL~]., Folklorul român la Societatea Naţiunilor.
însemnare. (G. R., I, 248—249).
— BUCUTA, EMANOIL, O carte cu datini. Despre Paganism in Rumanian
Folklore. (Londra şi Toronto. I. M. Dent. a. Sons ltn.) de Marcu
Beza. Autorul cercetează urme păgâne în obiceiurile noastre de Crăciun,
Anul nou, în Căluşari şi Paparude. (Gn. VIII*, p. 301—302).
— CALIANU, GEIGOEE, Datini şi credinţe din Floreşti, Mehedinţi, în legătură
cu noaptea Sf. Vasile. (c! S. V, p. 87—88).
— CÂMPEANU, PROTOPOP EIAE, Vechimea Românilor în Secuime....
Se reproduce un articol din ziarul „Astra" 1926, din Tg.-Mureş, în care
E. C. dovedeşte cu date din istoricii unguri Orbân, Balâzs, Simon de Keza,
Korânyi, că Secuii au împrumutat dela Români colinde şi alte „producţiuni"
de Crăciun („Vicleimul"). Cei cinci păstori ai Vicleimului sânt
îmbrăcaţi în port vechiu românesc şi întrebuinţează expresiuni româneşti.
Secuii întrebuinţează multe cuvinte româneşti de prima necesitate. Se dau
vreo câteva. (R. I. XIII, p. 81—83).
— Cardaş, GA., Cântece poporale moldoveneşti. Biblioteca Sămănătorul
Nr. 157—159. Arad. Dare de seamă elogioasă. (C. S., V, p. 50—51). —
A. L.
— Ciauşianu, G. F., Fira şi C. M. Popescu, Culegere de folklor din
•judeţul Vâlcea şi împrejurimi. Recensie analitică. (Tr. LIX*, p. 664). — I. R.
— Congresul internaţional de arte populare dela Praga, 7—13 Oct.
1918. Lista foarte bogată a comunicărilor anunţate pentru acest congres.
Rezumate după procesele verbale ale şedinţelor, după care se poate vedea
activitatea reprezentanţilor României. (Şz. XXXVI*, voi. XXIV, p.
97—135)-
— COSTIN, LUCIAN, Studii asupra folclorului bănăţean. I. Filosofia populară.
A). Viaţa. B) Moartea. (Bn. III*, Nr. 1, p. 22^24, Nr. 5, p.
24—26, Nr 8—10 p. 41-—49).
— Popescu-Telega, Al., Asemănări şi analogii în folklorul român şi
iberic. Recensie. (Şz. XXXVI*, p. 42—45).
— CCLEA, APOSTOL, Sufletul şi opera lui Tudor Pamfile. Portret căl-