Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 545
— MORARIU, LECA, Căt ai trei fraţ proveit. Poveste în dialectul istroromân.
Traducere şi note. (J. L. XVII*, p. 50—56, 154—158).
— Morariu, Leca, Istro-Românii, Cernăuţi, 1927. Recensie elogioasă.
(R. M. VI, Nr. 1—3, p. 54—55).
— Pascu, Giorge, Dictionnaire etymologique macedoroumain. 2 Bde.
Iaşi, 1925. 235 u. 244 S. 8". (Z. R. Ph. XLVIII, p. 727—732). — Ioii-
DAN, IOEGU.
— Pascu, Giorge, Dictionnaire etymologique macedoroumain. 2 Bd. Iaşi
1025. (U. J. VII, p. 769). — L. T.
— Puşcariu, S., Studii istroromâne, în colaborare cu M. Bartoli, A.
Belulovici şi A. Byhan : II. Introducere — Gramatică — Caracterizarea
dialectului istroromân; Bucureşti, Cultura Naţională; 1926; cu 26 ilustraţii
şi două hărţi; XV—370 pag. (Studii şi documente XI, publ. de
Academia Română). Recensentul contestă părerea autorului că Istroromânii
ar fi Români apuseni şi graiul acestora ar fi fost rotacizant. Ii reproşează
că exagerează rolul omonimiei şi că neagă evidenţele. (G. S. III,
p. 445—451). — DfENSUSIANU], 0[VID].
— Puşcariu, Sextil, Studii istroromâne, în colaborare cu M. Bartoli,
A. Belulovici şi A. Byhan. II. Introducere — Gramatică — Caracterizarea
dialectului istroromân. Bucureşti. Academia Română, 1926. (Studii şi
cercetări XI). (U. J. VII, p. 470—471). — L. T.
— Puşcariu, Sextil, Studii Istroromâne, II. Introducere — Gramatică —
Caracterizarea dialectului istroromân. [Academia Română, studii şi cercetări
XI], Bucureşti, 1926, Cultura Naţională; Gr. 8° XVI und 370 Seiten
und 12 Bildertafeln. (Kbl. L, p. 28). — PANCRATZ, ANROLD.
— Puşcariu, Sextil [ord. Prof. f. Rum. Sprache u. Lit. an d. Univ.
Cluj (Klausenberg)], Studii Istroromâne în colaborare cu M. Bartoli, A.
Belulovici şi A. Byhan. II : Introducere — Gramatică — Caracterizarea
dialectului istroromân. [Academia Română. Studii şi cercetări.] Bukarest.
Cultura Naţională, 1926. XII, u."37o. S. 8°. (D. Lz. V—XLIX, Heft. 8,
p. 369—371). — TREML, LUDWIG.
— ROMANSKY, ST., Encore sur les Roumains de la Macedoine. Răspuns
la critica făcută de Capidan. (Graiul Românesc, I, 1927, Nr. 3, p. 64—-67)
articolului lui Romansky (Mak. Pregl. I, fasc. 5—6, p. 63—96), critică în
care Capidan susţine continuitatea Românilor în Dacia. (Mak. Pregl. IV,
fasc. 1, p. 167—174).
ETIMOLOGII
— CANDEEA, I. A., Rom. alior. Alior < aureolus > ariolus > arior >
ulior. Etimologia e confirmată prin prov. auriolo < aureola. (G. S. III,
p. 422—423).
— CANDREA, I. A., Rom. arăta. Din ad-reiterare ,,a expune, povesti" >
lat. vg. ăarretrar > rom. arăta „indiquer" cu ,,o firească evoluţie semantică".
(G. S. III. p. 423—424).
— CANDREA. 1. A., Rom. feri. Din \at.auferre se ,,a se trage înapoi,
păzi" > lat-vg. aferire > arom. afirire > d-rom/m (G. S. III, p.424—426),
— CANDEEA I. A., Rom. a refeca Din *orificare < ora, vulg. *orum
„tivitură". Se explică dificultăţile fouetice. S. III, p. 426—427).
— CANDEEA I. A., Rom. a reteza. Din *retnndiare < *retundus > retiv.a
> reteza. (G. S. III, p. (427—428).
— CANDEEA, I. A., Rom. Sînzine. Sinziene < Sanctus dies Johannis >
sim(pt)-dziiuant? > sînziane. (Lex Bud) > Sînzine. (G. S. III, p. 482).
— (.'ANDREA I. A.,*Rom. st'ăghiaţă. Străghiaţă (cu variante formale)
,,caş nestors"