Buletinul "Muzeului limbei române"

oii
DIALECTOLOGIE
DIALECTOLOGIE
— CANDREA, I. A., Glosar megleno-romăn. Glosar complet al textelor
megleiio-române, publicate în G. S., I, 26t—285 şi G. S., II, 100—128.
(G. S., III, p. 175—210, 381—413).
— Capidan, Th., Meglenoromânii II. Istoria şi graiul lor. Academia
Română, Studii şi cercetări, 8°, VII, 225 Seiten, 5 Bildertafeln, Cultura
Naţională, Bucureşti, 1925. (KW. L, p. 28—29).— PANCRATZ, ARNOLD.
— Capidan, Th., Românii nomazi, cu patruzeci de ilustraţii şi două
hărţi. Cluj, Inst. de arte grafice „Ardealul", 1926; 187 pag. (extr. din
„Dacoromania", IV). Recensentul nu e de părerea autorului, că poporul
român ar fi fost la început agricultor; îi reproşează o prea mică parte
personală. (G. S. III, p. 463—464). — D[ENSUSIANU], OfviD].
— Costin, Lucian, Graiul bănăţean (1926). Lucrare bună, glosar bogat.
(G. R., I, p. 93—94).—BUOOTA, EMANOIL.
— Densusianu, O., Capidan, Th., Meglenoromânii. (Acad. Rom.,
„Studii şi cercetări" VII), I Istoria şi graiul lor, Buc. 1925. Pag. 225. II.
Literatură populară la Meglenoromâni. Buc, 1928. Pag. 220. (G. S. II.,
Buc. 1926, p. 363—382). (R. F. II, p. 176—207). — PROCOPOVICI, AL.
— Densusianu, O., despre Puşcariu, S., Studii Istroromâne. In colaborare
cu M. Bartoli, A. Belulovici şi A. Byhan. II. Introducere — Gramatică —
Caracterizarea Dialectului istroromân. (Acad. Rom., Studii şi cercetări XI).
Buc. 1926. Pag. 370. G. S. II,, Buc, 1926. p. 445—454. (R. F. II,
p. 175—207). PROCOPOVICI, AL."
— GRECU, VASILE, Dialectul istro-romăn. Un apel către guvernul italian
de a face cât mai mult posibil pentru conservarea Istro-românilor (C. Cos.
— v a> P- 3t9—329)-
I V
— Hoeg, Carsten, Les Saracatsans : une tribu nomade grecque; 1.
Etude linguistique precedee d'une notice ethnographique; Paris, Ed.
Champion şi Copenhaga, Pio-Branner ; 1925 ; XX, 312 pag. ; II. Textes
(contes et chansons), vocabulaire techinque, index verborum; 1926; VIII,
212 pag. Recensentul opune părerii autorului, că Sărăcăceani ar fi Greci,
părerea sa că ar fi Aromâni-Fârşeroţi grecizaţi. Arată meritele lucrării
(G. S. III, p. 259—272).—PAPAHAGI, TACHE.
— MORARIU, LEGA. De-ale morfologiei istro-române. Arată paralelismul
— pe teren morfologic — între dial. i.-rom. şi daco-rom. (R. F., I, p.
207—209).
— MORARIU, LECA, De fecioru carie ş-a toţ craiţari dat. Poveste în dialect
istro-român cu traducere. (F. Fr. II, p. 179—185).
— MORARIU, LECA, Sora care sel' fraţ oslobodit-a. Poveste în dialect
istro-român, cu traducere. (F. Fr. II, p. 144—150).
— MORARIU, LECA, De-ale conjunctivului istro-român. (J. L. XVI, p. 121).
— MORARIU, LECA, Pentru fraţii Istro-Romăni. Apel. (J. L. XVI,
P 3'M)-
— MORARIU, LECA, Mihai Străjanu (1841—1917) la Istroromâni ? Textul
unui citat a lui M. Străjanu în articolul său : Limba şi originea Românilor
din Istria (Revista : Vocea Română, Craiova, An. I, 1883, Nr. 7, pag. 45—6).
(J. L. XVI, p. 55-56)-
— MORARIU, LECA, Drumuri cirebire. (Carnet istro-român). (F. Fr. III,
p. 5—8, 46—51, 116—120, .165—171).
— MORARIU, LECA, De omu carte ş-a mul'ara spovedit (aii : spovideit).
In dialect istro-român. Cu note explicative. (J. L. XVI, p. 271—275).
— MOEARIU, LECA, Cela seghuro. în dialect istro-român. Traducere şi
note explicative. (J. L. XVII', p. 272—275).
— MORARIU, LECA, Zmaiu şi ţiganu. în dialect istro-rom. Traducere şi
note explicative. (J. L. XVI, 'p.' 351—354).