Buletinul "Muzeului limbei române"

534 S. PUŞCARIU
fâlfâi), Hârjoană (din hârjoni), Zgâia (din zgâi) şi mai
ales Fierbea lu Stan Pasatei numele unui izvor unde
„fierbe" apa minerală.
în DR. I, 327—328 am citat câteva cazuri de adăugare
a sufixului -ar, în loc de -{e)an, la tulpine terminate în n.
Deşi, precum au arătat de-atunci alţii, nu poate fi vorba
propriu zis de o disimilare, totuşi alegerea sufixului -ar,
când la sfârşitul tulpinei se găsea un n, nu e întâmplătoare,
ci are un rost eufonic, precum o arată următoarele exemple
nouă, dintre care unele sânt derivate din nume locale
(Crasna, Rovine etc), altele sânt nomina agentis (Găitănar,
grân-ar etc.) : Bucinar, Căienar, Căpâlnar, Cătunar
(şi Cătuneanu), Comănar, Cotinar, Crăsnaru, Dejenar, Gâitănaru,
Grânar, Gresnar, Pepenaru, Rovinaru, Săpunaru
(dar şi Săpuneanu). Disimilarea consonantei din tulpină
o avem în Peştenaru (din Peşteră), Beclerean „locuitor din
Beclean", Hârsârean „locuitor din Hârseni", Ilerean „locuitor
din Ileni", Mărginărean, „locuitor din Mărgineni",
ş. a alături de forme nedisimilate ca Dejănărean, Scovârdaru.
Cazuri de analize greşite a toponimicelor sânt
rare. Astfel avem în jud. Aradului un Igheleu şi în Şişeşti
(Satmar) o pajişte Egheleu care, după toate probabil -
tatea, s'au născut prin falşă deglutinare din *Legheleu
< ung. legelo „păscătoare", considerându-se iniţialul
l ca prepoziţie la, întocmai precum lângă a fost
despărţit greşit în la -f îngă, dând naştere la dângă ( = de
lângă) şi pringă ( = pe lângă). Cazul invers, de aglutinarea
prepoziţiei a ( = la) cu toponimicul următor 1-a
arătat G. Kisch (Arch. f. siebb. Landeskunde 1929-—XL/V,
207) în cazuri ca Avrig, Apold etc. (săseşte Frick, Pult),
Une-ori găsim reconstruiri din cuvinte considerate
ca derivate cu sufixe, de ex. Măgura şi Izvorul Carpelui
alături de Poiana Carpenului şi Dealul Carpinei;
onomasticul Prepelea ar putea fi şi el reconstruit din Prepeliţă
sau Prepeleac (cf. însă şi Pepelea).
între derivatele cari însemnează numiri de locuitori
găsim une-ori forme cu aspect neregulat. St.