Buletinul "Muzeului limbei române"

516 S. PUŞCARIU
toate nuanţele de rostire, ştiind că oricât de meticuloşi
am fi, totuşi nu putem prinde cu urechea toate varietăţile
de sunete 1 ), mai ştiind că anchetorul e predispus să
proiecteze obicinuinţele sale de rostire în cele auzite, şi
mai ales făcând experienţa că adesea, la început, ţi se pare
că distingi deosebiri, despre care cu timpul, după ce ai
avut vremea să înglobezi impresiile izolate în categorii de
impresii, te convingi că de fapt nu există.
Având a alege între un atlas mai bogat în material şi cu
o reţea cât mai deasă, care însă să nu fie gata decât peste
un deceniu sau două, şi între unul mai redus şi cu ochiurile
reţelei mai rare, am ales pe cel din urmă, fiind convinşi
că mai mult folos poate aduce ştiinţei o operă pusă cât
mai repede la dispoziţia cercetătorului, cu material nealterat
prea mult de tendinţa nivelatoare a limbei literare,
decât una cu material îmbelşugat — din care însă în mod
fatal vor lipsi atâtea lucruri care pot interesa pe unul şi
altul din cercetători — dar prea mult „unificat" şi care
va putea fi pus în circulaţia ştiinţifică abia într'o vreme când
preocupările linguisticei pot fi altele decât cele de azi. După
socoteala ce ne-am făcut-o — păstrând depărtarea medie de
35 km. (pe şosea) între punctele anchetate de Pop şi 90
km. între cele cercetate de Petrovici — făcând cu totul
vreo 320 anchete normale+100 anchete mari, ajungem cam
la aceeaşi desime pe care o are AIS. în Italia mijlocie, şi vom
avea nevoie la strângerea materialului de ceva mai puţin
de o mie de zile de lucru pentru fiecare din cei doi anchetori.
Depinde de mijloacele materiale de care vom dispune
anual, pe câţi ani va trebui să repartizăm aceste zile de
lucru. A şti să te limitezi de la început, şi mai ales a nu
cere de la o operă mai mult decât poate da, este cel
*) Astfel tânărul învăţat german Dr. A. Kuen, care a făcut studii
dialectale în România, după ce fusese în Spania, unde se învăţase să distingă
un r cu o singură, cu două, trei sau mai multe vibraţiuni, auzea
distinct şl la noi, după numărul vibraţiunilor, mai multe feluri de r, pe
care eu nu le puteam deosebi.