Buletinul "Muzeului limbei române"

SIO
S. PUŞCARIU
vorbe din chestionarele celorlalte limbi romanice şi am dat
preferinţă celor ce prezintă un interes fonologie şi morfologic.
De-oare-ce numărul chestiunilor trebuia limitat, problema
ce se punea nu era, ce trebue primit, ci ce poate fi sacrificat
din chestionarul bogat alcătuit de S. Pop şi discutat
într'o serie de şedinţe ale Muzeului. Un exemplu : un cuvânt
ca nas, care după toate prevederile, e întrebuinţat
pretutindeni şi se rosteşte la fel în toate ţinuturile româneşti,
nu e dispensabil ? Anchetele de probă au arătat că nu, şi că
nici odată nu poţi prevedea răspunsurile ce le vei obţine. într'adevăr,
există o regiune întreagă, în Ardealul de nord
şi vest, care nu întrebuinţează cuvântul nas, ci îl înlocueşte
prin nari, un vechiu plural al lui nare. Tot astfel mână e
înlocuit în regiunile vestice prin brâncă ş. a.
în ceea ce priveşte formele flexionare, experienţa anchetorilor
români arată, că une-ori dai de subiecte de la care
e aproape imposibil să obţii o formă a pluralului, pe când
alte ori întâlneşti subiecte care imediat înţeleg intenţia
anchetorului şi leagă singur substantivul de numeralele
unu şi doi. De la un astfel de subiect inteligent Petrovici
obţinu bunăoară, la întrebarea : „cum se numeşte cel ce
cântă în strană la biserică ?", răspunsul prompt: ,, un diac,
doi dieci".
Altfel decât pentru ALF. sau AIS. se prezintă la noi posibilitatea
de a obţine în răspuns aceleaşi fraze. în Franţa
şi în Italia (afară doar de Toscana), dialectele se deosebesc
atât de mult de limba literară, încât subiectului i se poate
da să traducă pur şi simplu o frază din limba literară în
dialect. Da noi deosebirea aceasta nu e nicăiri atât de mare
încât o traducere nesugestionată să fie posibilă. în cazul
cel mai bun se poate obţine răspunsul : ,,la noi nu se zice
aşa" ; de obiceiu însă, chiar când construcţia literară nu
este întrebuinţată în partea locului, subiectul o va transpune
în dialect, adecă va păstra construcţia redând-o
cu modificările fonice caracteristice graiului regional. Spre
a evita asemenea răspunsuri, ce nu redau limba adevărată,