Buletinul "Muzeului limbei române"

PE MARGINEA CĂRŢILOR III 509
din acelaşi sat să poată fi studiate comparativ, cu influenţele
(împrumuturile, decalcurile) lor reciproce.
La alcătuirea chestionarului, preocuparea principală
a fost, pentru AIS. laturea lexicografică,
alegându-se mai ales cuvinte care figurează şl în Atlasele
celorlalte limbi romanice, spre a se putea întregi imaginea
cartografică a întregului teritoriu roman. Aceste cuvinte
aparţin, mai toate, tezaurului lexical uzual al omului de
rând. S'a ţinut seama de împrejurările locale, primindu-se
cu deosebire termenii care reflectă mai bine condiţiile culturale
ale ţării. N'au lipsit însă nici preocupări de ordin
fonologie şi morfologic, alegându-se cu precădere
cuvinte cu combinaţii interesante de sunete sau cu
forme flexionare remarcabile. Astfel au fost întrebate, în
măsură mai mare ca la ALF. (căci în Franţa pluralul a-
desea nu se deosebeşte de singular), formele pluralului.
Spre a putea prinde diferite forme sintactice, cuvintele
au fost aşezate în fraze. Dar experienţa făcută cu acestea
n'a fost din cele mai bune, căci de cele mai multe ori subiectele,
sugestionate de fraza auzită, îşi concentrau luarea
aminte asupra construcţiei şi nu dădeau destulă atenţie
cuvântului pe care anchetorul voia să-1 obţină (p. 176—
177 şi 181).
Pentru ALR- am alcătuit două chestionare, având fiecare
alte chestiuni şi alt anchetor. Am voit adecă să evităm
ca să avem din aceeaşi localitate material cules de doi inşi.
Cele arătate de Jaberg şi Jud la pag. 277 ş. u., unde se pune
pe două coloane materialul cules de Salvioni, Battisti şi
Scheuermeier, sau de Moroni şi Rohlfs, ori de Bertoni
şi Merlo, e o exemplificare instructivă pentru varietatea
mare pe care o prezintă două anchete în acelaşi loc, mai
ales când sânt făcute în diferite timpuri, de diferiţi anchetori,
cu diferite subiecte.
Chestionarul normal e compus la noi după a-
celeaşi principii ca cel pentru AIS., cuprinzând aproape
numai noţiuni curente oricărui Român, deci cuvinte din
cele mai obicinuite. Am căutat să primim cat mai multe