Buletinul "Muzeului limbei române"

50 TH. CÂPtDAN
deosebesc de cei dintâi în ritual şi mai ales în felul cum
îşi fac rugăciunile 1 ).
'""
Albania fiind, după expresia lui Iorga, o ţară pe jumătate
italiană, ca una care, în întreaga ei configuraţie geografică,
ţine de Italia 2 ), la început, ţinea de biserica de la
Roma. In sec. IV întâlnim în Scutari pe episcopul Bessus 3 )
Abia în secolul al VIII, când împăraţii bizantini au
reuşit să-şi întindă dominaţia până în partea de miazănoapte
a ţării, legăturile dintre biserica albaneză şi biserica
romană fură întrerupte, iar episcopii din regiunea Scutari
fură supuşi jurisdicţiunii mitropolitului din Durâs.
(Durazzo). Această stare a ţinut până în sec. XI, când biserica
de la Roma reuşi să înfiinţeze • un arhiepiscopat în
Antivari, care există şi astăzi, şi de care ţin toate episcopatele
din nordul Albaniei. De aci înainte influenţa bisericii
ortodoxe se mărgini numai în centrul şi sudul Albaniei,
prin mitropolia de la Ohrida, care în 1762 fu unită
cu Patriarhatul din Constantinopole 4 ).
Din acest punct de vedere, ceea ce interesează pe cercetător
este faptul că, mai mult ca în orice altă ţară din
Peninsula Balcanică, creştinismul albanez, ţedus azi la proporţii
aşâ de mici, altă dată a dus o viaţă foarte intensă.
Despre aceasta ne dau lămuriri nu numai terminologia
bisericească care, ca şi la Români, este de origine creştină, 5 )
ci mai cu seamă mulţimea numelor de localităţi luate
din domeniul religios. In privinţa aceasta Albania poate fi
socotită ca ţara cea mai bogată în nume de localităţi de origine ^
creştină veche. Pe unde treci, trebue să dai de câte un
X
) I. SELENICA, Shqipria ml 1927, p. CXIA'II; ANTONIO BAIDAOCI,
VAlbania, p. 299.
2
) N. IORGA. Istoria răsboiului balcanic, lecţii ţinute la Universitatea din
Bucureşti, 1925, p. 43.
») A. DEGRAND, Souvenirs de la Haute-Albanie. Paris (1901) p. 269.
4
) CONST. JIRECEK, Albanien in der Vergangenheit în Illyrish-Albanische
Forschungen
de Dr. Ludvig von Thalloczy.
5
) Cf. cuvintele : prift, sherit, keshtere, meshe, Uter, etc. din lat. presbiter,
sanctus, cristianiis, missa, altarîiim etc. (Vezi despre aceasta R. HELBIG
Die italienischen Elemente im Albanesischen, p. ^04).