Buletinul "Muzeului limbei române"

502 S. PUŞCARIU
termenul de brevilocvenţă. Fiind mai puţin uzual
şi mai puţin uzat, el e mai cuprinzător, înglobând în sine
de o potrivă cazuri de elipsă 1 ), de brahilogie 2 )
şi de p a r a t a x ă.
Tot astfel cred că nu este numai decât nevoie, spre a
înţelege pe Cine dracul te-a adus? să-l considerăm ca o
*) Deşi mai rar, de sigur că unele cazuri de brevilocvenţă — chiar din
cele date de mine ca exempln — s'au născut prin elipsă. Subiectul vorbitor
îşi dă seama că dintre părţile care alcătuesc o propoziţie unele sânt
mai importante decât altele. Această evaluare cuprinde şi posibilitatea
de a trece pe planul al doilea sau chiar de a elida pe cele ce nu sânt
absolut necesare spre înţelegerea restului. Aceasta se cunoaşte nu numai
în mod acustic, din intonaţie, ci şi optic, din felul cum unii zugravi pictează
firme ca CROITOR PENTRU DOMNI, sau chiar CROITOR PT.
DOMNI, din felul cum scurtăm pe („Societate pe acţuni" prin S. A. etc).
2
) Termenul de brahilogie — care redă în greceşte ideea cuprinsă în
brevilocvenţă, de origine latină — l-am evitat, fiindcă el este în parte
compromis prin înţelesul ce i-1 dădeau gramaticele normative: „vi ce
d'elocution, qui consiste dans une brievete excissive, et pousee assez
loin pour rendre le style obscure"
(Littre). De altfel, nu toţi linguiştii
de azi înţeleg la fel acest termen; Nyrop bunăoară îl identifică cu
elipsa.
Cea mai bună explicare a acestui termin e cea dată — şi datoresc tot
colegului N. Drăganu atragerea atenţiei asupra ei — de Noreen-Pollak
în Einftihr. i. ă. wissensch. Betrachtung d. Spruche (Halle 1923), p. 272—
276: „Von der Ellypse, der verkiirzten Ausdrucksweise, unterscheide
ich nămlich die Brachylogie,
die k u r z e Ausdrucksweise,
deren gelindeste Formen die k nap pe („lakonische") und die g e-
drăngte („konzise"). Ausdrucksweise sind. Ich verstehe somit den
Terminus Brachylogie in wesentlich gleichem Simfe wie Gerber, der die
Definition gibt : „Brachylogie... [ist] Rede.... in der das Selbstverstăudliche
wegbleibt". Diese Erscheinung ist gewissermassen der gerade
Gegensatz
der Ellypse. Wăhrend nămlich die ellyptischen Ausdriicke, um richtig
erfasst zu werden, einer Ergănzung aus der Situation oder Zusammenhang
bedtirfen, ist dies bei den brachylogischen in allgemeinen
der Fall, sondern sie sind auch so im wesentlichen vollkomen
verstăndlich.
nicht
Von Brachylogie kann nur dann die Rede sein, wenn eine ausfiihrlichere
Ausdrucksweise daneben in der Sprache vorkommt.. Natiirlich ist
die Scheidung zwischen der brachyologischen Ausdrucksweise und ihrem
Gegensatz, der abundanten
(,,ausfiihrlichen" oder „breiter") nur
relativ und subjektiv auf die Grc-nze somit recht schwebend. Die extremen
Formen der abundanten Ausdrucksweise heissen
und Tautologi e".
Pleonasmus