Buletinul "Muzeului limbei române"

RECENSII 481
Este de o importanţă deosebită pentru evoluţia stilist'că
şi pentru formarea limbei eminesciene să se precizeze si
acest aspect -— cunoscut până acum numai în linii mari •—
al înrâuririi limbei şi literaturii germane asupra desvoltării
spirituale a cele" mai însemnate personalităţi poetice româneşti.
ION
GHERGHEL.
G. G. MATEESCU, Strămoşii noştri : Cursuri ţinute la
Universitatea Populară din Vălenii-de-Mune. Vălenii-de-
Munte, 1927, 45 pag.
Regretatul conferenţiar al Universităţii clujene prezintă
în aceste pagini, într'un stil luminos şi clar, ultimele rezultate
la care a ajuns ştiinţa arheologică şi istorică de azi
cu privire la trecutul celor două popoare ale antichităţii
din care s'a zămislit neamul românesc : Traco-dacii şi Romanii.
Primul şi al doilea capitol tratează, pe scurt,
despre răspândirea, istoria şi civilizaţia neamurilor traco-r
dacice. Sânt lucruri pe care răposatul învăţat le cunoştea
Meerestiefe, Meerestiefe
Trâumt im Grund ihr bleiches Bild".
La pag. 204 se găseşte textul românesc :
„La fereastra dinspre mare
Stă copila ca de crin
Apa mări....
E o traducere din vreun poet german sau redactarea, mai întâiu în limba
germană, de însuşi Eminescu ?
Mai cităm un singur exemplu din acelaşi ms. fila 99 :
0[Liebes]gluk wie bist [du] hingeschwunden
Vergiîbte Blâtter—die Gedanken fallen
Ich sage Lebewohl den trauten Stunden
Und rneinen stissen Liedern, allen, allen.
Und dennoch hab ich dich im Arm gehalten
Du blondgelocktes stisses (1 cuv. indescifr.) Kind
[Werd 1 ] icli je alt, so denk ich wie die Alten
Mein Sehnen wie ein Traum, mein [Leben Windţ?)]
Dacoromania VI 3'