Buletinul "Muzeului limbei române"

476 ŞT. PASCA
unde cunoscuta familie a Herăştilor, Papa (p. 16), cunoscut
şi din numele familiar Papa-costea, Vasilichia, Hangirlă, etc.
Nume de botez interesant este şi Mogoş (p. 14), născut
din poreclă, care nu e altceva decât ung. magas, înalt.
Foarte dese sânt formele articulate: Bâleanul, Barbut,
Golescul, Staticul, Vladul, etc.
Suf. -a c h e, foarte des în onomastica bucureşteană, din
sec. XVII-lea: Mihalache, Ionache, Panaitachi, Curtache
(=Custache?), etc.
E frecvent suf .-o aia, pentru denominaţia femeilor. Sufixul
se adaugă la numele soţului. Măriţi Simionoaia, Elenca
Misailoaie, Berechetoaie (p. 64). Cam aceeaşi răspândire
o arată şl sinonimul - easă: Suţuleasă (p. 69).
Denominaţii topice care merită o specială atenţie, sânt:
stâlpul de piatra dl Armeanului, Capul Troianului, lângă
heleşteul lui Şerban Voevod, capul podului Turcului, Piatra
Predi\i\vomicul (p. 20).
ŞT.
PASCA.
Puiu V., TOMESCU C, BERECHET ŞT., CIOBANU ŞT.,
Documente din Basarabia. (Comisiunea Monumentelor Istorice,
Secţia din Basarabia).-—Chişinău, „Cartea Românească",
1928, în 8°.
Fiecare din cei patru colaboratori dă la lumină un număr
de documente referitoare la istoria Basarabiei, din epoci
diverse. Interesează toate deopotrivă, fiindcă aruncă o
lumină vie asupra vieţii româneşti din provincia de peste
Prut.
Unele din documente sânt slavone, altele din epoci mai
târzii, româneşti. Cele slavone au toate, alături, traducerea
românească. Materialul cuprins în colecţia de mai sus interesează
şi pe filologi.
Ca forme de limbă, spicuim : pârâ