Buletinul "Muzeului limbei române"

472 ŞT. PASCA
Remarcăm unele poezii frumoase; cum e de pildă no. 424
(P- 75). altele sânt foarte reduse ca valoare artistică. Unele,
au motive din poezia noastră cultă : no. 549 (p. 101) reproduce
versuri din AmârUă turturea de E. Văcărescu,
no. 562 (p. 105) din La oglindă de G. Coşbuc.
Nu cunoaştem criteriul urmat de cei trei culegători la
alegerea subiectelor de la care au adunat materialul poetic.
Pare că în anumite cazuri, alegerea a fost nenorocită. în
deosebi poezia populară lirică şi numai în parte cea satirică,
prezintă o valoare foarte neegală faţă de restul culegerilor
şi aceasta mulţumită faptului că au fost ascultaţi
indivizi care prin contactul cu viaţa de la oraş, nu mai
prezintă viaţa noastră de la sate, aşa cum o văzurăm ilustrată
în colecţia anterioară. Un culegător nu trebue să-şi
ia ca subiect din gura căruia să adune comorile de literatură
şi de limbă populară dintre „deştepţii" satului, trăiţi şi
la oraş, fiindcă în acest caz culegerile care se dau la tipar
nu mai prezintă aspectul linguistic sau folcloric al satului,
ci mai curând al mahalalei.
Astfel ne este dat să întâlnim în colecţia de faţă un număr
deosebit de mare de neologisme, ca: amant (pp. 22,
29), amantă (pp. 19, 58) ; amante (p. 14), amurează (p. 36),
amurez (54), amurezel (p. 94), doi amuri (p. 95), [mă] amurezam
(p. 41, 51), amorezam (p. 14) ; amator (p. 51) ; baston
(p. 80) ; [cămaşă] decoltată (p. 47) ; jampierii (p. 56)=,Jambiere"
; „spune-mi, pe onoarea ta" (p. 47) ; -portocală (p. 59) ;
portofel (p. 73) ; politicos (p. 64) ; „sună-mă la telifon" (p. 52)
ş. a. Unele din aceste neologisme, iau o înfăţişare fonetică
deosebită în gura sătenilor trăiţi la oraş : amoniţie (p. 140) =
„muniţie" ; celâratul (p. 150) = ,,acceleratul" ; trinuşor (p. 52)
dimin. de la tren; cercificat (p. 150), cu c~-t>d-c~; percitor
(p. 28), cu pt>t; suşa (61) „şosea" sau şuşea (p. 30), cu
s-ş>ş-ş; roibinu (p. 43, 45) = „rubinu", supt influenţa
lui roib. în alte poezii populare, se vorbeşte de regie (p. 21).
Un fragment caracteristic :
„Ci-mi vânară trei persoane
Căteştrele domnişoare
Si'mbrăcate'n muşamale" p. (97).