Buletinul "Muzeului limbei române"

464 ŞT. PASCA
să completeze datele cuprinse în monografia lui Lovinescu,
E. G. Asachi, Viaţa şi opera sa. Bucureşti, 1927. I. publică
două sonete inedite, închinate—unul—minunatei Bianca
Milesi, — altul — foarte spiritual, închinat cardinalului de
Jork, ambele păstrate la Academia Română.
Nu înţelegem de ce I. în ambele memorii, citite în faţa
aceluiaşi auditoriu şi publicate în acelaşi buletin, repetă
aceleaşi lucruri în disproporţionatele sale introduceri. Metoda
d-sale devine din pricina aceasta aproape supărătoare, mai
ales că în introduceri, cu mici abateri, se repetă aceeaşi
bibliografie, aceleaşi idei.
ŞT.
PASCA,
ISOPBSCU CLATJDIO, L'arte religiosa moldava della Bucovina,
La chiesa di Vatra Moldovit?ei. (în rev. „Costruire",
an. IV, Iunie), Roma 1927, p. 40—42.
într'o revistă de popularizare, culturală şi economică
îi era greu desigur lui I. să prezinte publicului italian un
studiu original în legătură cu arta religioasă din Bucovina.
Nici nu era intenţia autorului, care redă în cea mai mare
parte a articolului său traducerea celor scrise de alţii. De
altfel am fi preferat ca să rămână un reproducător al spuselor
altora, decât să-1 vedem făcând aprecieri personale
care cuprind în cazul de faţă, erori mari. Amintim una
singură : „numele provinciei (Bucovina) poate să fie derivat
şi din cuvântul geografic ptolemaic „buca (sic!)
aquina", pentru că în Bucovina,, se găsesc izvoarele unor
râuri şi a multor păraie" (p. 40).
ŞT.
PASCA.
DR. VERESS ANDREI, Păstoritul Ardelenilor în Moldova
şi Ţara Românească (pană la 1821), în „Analele Academiei
Române", Secţia istorică, seria III, tom. VII, mem. 6.
•—Bucureşti, Cultura Naţională, 1927, p. 104.
Alături de frumoasa lucrare asupra păstoritului Ardelenilor,
apărută acum patru ani şi scrisă de d-1 Şt. Meteş,
Păstori Ardeleni în Principatele române (în „Anuarul Inst.