Buletinul "Muzeului limbei române"

462 ŞT. PASCA
viei a dovedit ca traducător o activitate fecundă, dând în
mâna cititorului român, de preferinţă, opere occidentale
de nuanţă moralizatoare sau chiar romantică. A pregătit astfel
gustul pentru citit la noi şi a netezit drumul înfloririi literaturii
băştinaşe.
Paginile lui Marcu sânt documentate şi clare.
ŞT.
PASCA.
ISOPSECU CLATJDIO, La poesia popolare rumena. (Extras
din ,,11 Giornale di Politica e di Letteratura", anul alIII-lea,
nr. V—VI, Maiu—Iunie, 1927—V), pp. 32.
Broşura de mai sus cuprinde o lecţie de deschidere a
unor cursuri particulare de limba romană, ţinute la Roma,
în anul 1926—27.
Autorul nu aduce nimic nou în ceea ce priveşte interpretarea
sau metoda de clasare a literaturii noastre populare.
Călăuzit de câteva colecţii de lit. populară şi de
manualele noastre de curs secundar, redă ceea ce se spune
de obiceiu despre produsele literare ale poporului nostru.
Dar, dacă s'ar fi oprit aici, la atâta, I. făcea operă utilă
pentru cunoaşterea literaturii noastre populare în Italia.
D-sa riscă însă afirmaţii necontrolate, care compromit
buna sa intenţie. Lecţia d-sale este interesantă numai pentru
căldura cu care vorbeşte despre produsele sufleteşti ale
poporului romanesc, pe care le pune în corelaţie cu frământările
istoriei noastre zbuciumate. E regretabil însă
că în avântul d-sale face afirmaţii care nu ar trebui să fie
rostite în faţa unui auditor instruit. Iată : ,,grazie alia lingua
latina... i noştri antenati resistettero anche piu tardi ai
tentativi degli Slavi, dei Turchi... di annientarli e di snazionalizzarli"
(p. 8). Dar, e atât de bine ştiut că, îndeosebi
Turcii nici odată nu au manifestat tendinţa de desnaţionalizare
a celor două Principate româneşti. Această tendinţă
se afirmă,—pretutindeni unde împrejurările erau de
aşa fel,-—numai în secolul trecut. I. mai afirmă apoi
că obiceiul românesc ca mirele să-şi răpească mireasa de