Buletinul "Muzeului limbei române"

FĂRŞEROŢII 45
an să facă pelerinaj la mănăstirea din Ohrida, acum, din
pricina greutăţilor ce li se fac la trecerea frontierii, se
mulţumesc numai s'o admire din depărtare.
Astăzi Pogradeţ este reşedinţa subprefectului din Coriţa.
Are vreo 450 de case cu 2500 de locuitori aproape toţi Albanezi,
dintre care mai mult ca jumătate sunt ortodocşi.
In Pogradeţ sânt şi 30 familii româneşti. Toţi sunt Fărşeroţi
veniţi din interiorul Albaniei. Stând de vorbă cu
doi bătrâni, care veniseră cu lână în târg, am aflat că
aproape mai toţi sânt din Colonia şi M u z a c h i a.
Graiul lor nu se deosebeşte de acela al celorlalţi Fărşeroţi,
pe care i-am studiat în Coriţa.
După ce am vizitat tot oraşul, mi-am continuat drumul.
De astădată şoseaua ne ducea de-alungul lacului Ohrida,
trecând pe lângă cătunele albanezeşti cu locuitori musulmani
: M â ni li şti, Udânişti, şi Piscufati,
până când am ajuns în comuna mai mare Lini. Drumul
cu maşina, cu iuţeală potrivită, de la Pogradeţ - până la
această comună este aproape de două ore. Lini are aproximativ
150 de case cu locuitori albanezi, dintre care jumătate
sânt creştini ortodocşi, jumătate musulmani. Profitând
de faptul că, la intrarea noastră în sat, se găsea un
grup de bărbaţi şi femei la petrecere, am oprit maşina, ca
să ne aprovizionăm cu apă.
Intrând în vorbă cu ei, mi-au arătat că satul lor este
singurul cu locuitori albanezi creştini. De aci înainte, cu
cât înaintăm pe interiorul Albaniei, cu atât elementul creştin
dispare. Intrebându-i dacă toţi Albanezii sânt din localitate,
mi-am răspuns că unii sânt veniţi din interiorul Albaniei.
Dintre Albanezii musulmani sânt câteva familii care îşi
trag originea din comuna Ş ăm i tr a (alb. Shemitra
din lat. s an c t u s Demetrius), ţinutul Gramş, în
judeţul Elbasan.
După o oră şi mai bine de popas, am pornit mai departe
de astădatâF în spre apus, urcând în pantă un deal care se
ridică dinaintea noastră. De pe acest deal ne-am aruncat
privirile încă odată asupra lacului Ohrida, care se vedea