25.12.2013 Views

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

446 ŞT. PASCA<br />

Dar, numirea slavă au luat-o Românii, care apoi la rândul<br />

lor au dat-o şi Ungurilor, resp. Săcuilor.<br />

O. recunoaşte des că populaţia românească a fost rară în<br />

regiunile săcueşti atunci când Săcuii au venit în Transilvania,<br />

şi are desigur dreptate. Ocupaţia preponderentă cu<br />

păstoritul favoriza creiarea unei situaţii din ce în ce mai<br />

păgubitoare pentru puterea etnică a elementului românesc.<br />

Acesta, cu timpul a fost înecat în masa săcuiască, lăsând<br />

acolo totuşi urme adânci în antroponomastică. Acest lucru<br />

îl dovedesc şi listele date de O., constituind un material<br />

preţios, deşi, din nenorocire, destul de redus. D-sa şi de<br />

data aceasta redă numai numele care i se păreau româneşti<br />

şi numai din câteva comune.<br />

Remarcăm în listele antroponomastice date de O. formele<br />

curioase de nume româneşti articulate care în gură ungurească<br />

au formă diversă. Aşa sânt : Bdrbuj, Szânduj, Raduj,<br />

Dancsuj, (p. 109), Bumbuj, Pikuj, Duduj, Szavuj, Lupuj,<br />

Niczuj, Neaguj, Szerbuj, Zsunkuj, Vojkuj (p. 110), Sztancsuj,<br />

Kukwj, Viszuj, Irkuj, Urszuj (p. III), Guczuj, Posztuj (p. 112)<br />

despre care autorul (p. 113—114) spune că sânt archaice,<br />

din forme articulate în -ul, cu -/ final „potrivit legilor<br />

fonetice ale limbii ungureşti, muiat în ly... iar mai târziu<br />

prin eliminarea (sic !) lui l, Raduj". Explicaţia aceasta (Drăganu<br />

„Dacoromania", IV, p. 148, notă şi Puşcariu, Studii<br />

istroromâne II) e de sigur justă, dată fiind prezenţa alături<br />

de aceste şi a unor forme ca Szavulj, Radulj (p. 109), Gurguly,<br />

Zzunkuly, Sztancsuly (p. 110), Viszuly, Urszuly (p. III),<br />

Ruszuly, Posztuly (p. 112), care prezintă un stadiu mai<br />

vechiu al evoluţiei. In tot cazul existenţa alături a celor<br />

două forme este interesantă.<br />

E semnificativă apoi şi repeţirea aceloraşi nume pentru<br />

regiunea săcuească şi preţioasă fiindcă ne dă o imagine<br />

a trecutului elementului românesc de acolo. Nume ca Raduj,<br />

Raduly, le întâlnim des în întreagă regiunea Săcuilor (în<br />

listele lui O. de 22 ori), des întrebuinţat e şiZsunku (Zsunkuj,<br />

Zsunkuly), Vojku, Sztancsu, Urszu, etc. Frecvenţa acestor<br />

nume de familie, pe o arie care cuprinde întreagă regiunea

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!