Buletinul "Muzeului limbei române"

438 ŞT. PASCA
Obiectivul lucrării de faţă este indicat de titlu. Ne place
să remarcăm îndeosebi planul după care e expus bogatul
material: nume indicând noţiunea de apă, de regiune, de
minerale, de plante, de animale, de om. într'o lucrare de
ansamblu toponanastic, această disciplinare a materialului
este desigur cea mai utilă şi ilustrativă.
Autorul studiază elementele toponomastice moderne şi
nu se preocupă de cât întâmplător de cele atestate în documentele
istorice. Vrea prin urmare să dea o ilustraţie
asupra toponomasticei actuale şi în consecinţă urmăreşte
numai izvoarele moderne de informaţie.
Fără a atinge cu nimic valoarea, studiului de mai sus,
care rămâne util pentru oricine studiază toponomastica
ardeleană, ne permitem să atragem atenţia asupra unor
scăpări din vedere (urmând ordinea succesiunii paginilor).
Adesea se dau numele topice nearticulate deşi se
întrebuinţează forma articulată, ca Bârzască (p. 6), Glâmboacâ
(p. 8), Neagră (p. 9) (eroare de ortografie?). Bistra
mor ului (p. 6), e explicată din slav. bistra mor ului, gen.
sing. al unui derivat de la moară. Bănuesc că autorul
a fost indus în eroare de o hartă care a reprodus cu o
ortografie streină forma Bistra mărului. Numele topic
Clocoteşti (p. 7), nu poate să derive din forma clocoti,
ci din clocot (cf. Clocoticiu pe care d-1 Iordan, Rum.
Topon. p. 203 îl derivă din numele de plantă clocoticiu 'Rhinantus
alpinus' şi 'Staphylea pinnata'). Cred că numele
Gârbovaţ (p. 7) nu e un derivat din forma rom. gârbov, ci
e luat aşa cum se prezintă, din sârbeşte. E puţin probabilă
derivarea lui Dorolea (p. 10) din germ. dor ,,durr"+rom.
valea; mai plausibilă este explicaţia dată tot de d-1 K. care-1
aduce în legătură cu nt. Orlea (Kbl. FU, p. 137). De asemeni
greutăţi de neînvins stau în faţa explicării lui Călan
din lat. *caldan