Buletinul "Muzeului limbei române"

436 ŞT. PAŞdA
ca geograf, era mai în măsură ca oricine să ne dea o imagine
foarte utilă asupra unităţii naturale supt care se
prezintă diversele regiuni din Transilvania. Graniţele judeţelor
în trecut au fost şi au rămas până astăzi arbitrare,
cerute de interese practice de ordin administrativ. Factorul
natural de unitate geografică ilustrat de cercetările
unui învăţat de seriositatea şi obiectivismul autorului era
de cea mai mare importanţă pentru o comparaţie între ariile
linguistice ale Transilvaniei, arii care se găsesc şi în tezaurul
toponomastic.
ŞT. PASCA.
PIRCHEGGER DR. SIMON. Die Slavischen Ortsnamen im
Miirzgebiet (în „Veroffentlichungen des Slavischen Instituts
an der Friedrich Wilhelms- Universităt Berlin", herausgeg.
von Max Vasmer). Teipzig, Markert und Petters,
1927, pp. XXXI+399.
Deşi lucrarea de faţă pune în lumină un material toponomastic
cules dintr'o regiune atât de îndepărtată de teritoriul
dacoromân şi fără legături directe cu regiunile locuite
vreodată de Români, ne interesează totuşi. Materialul
toponimic discutat e rezultat din elemente lexice care
se găsesc, şi încă în mare măsură, şi în toponomastica noastră.
Autorul, un bun cunoscător al filologiei slave, un harnic
şi scrupulos mânuitor de material documentar, utilizează
în egală măsură informaţia istorică alături de investigaţia
asupra formei de pronunţare fonetică a numelor de localităţi.
Studiul lui P., o monografie serioasă, bazată pe
cercetări îndelungate, e alcătuită în baza unei solide metode
ştiinţifice căci pune în valoare toate criteriile de folos
pentru o documentare obiectivă. E un model de studiu
toponomastic, din care lipseşte partea de jonglerie inutilă,
caracteristică unor lucrări fondate pe un material atât de
complet. Atragem aci atenţia asupra acestei lucrări, pentru
planul atât de potrivit, care permite autorului să trateze
şi să epuizeze toate aspectele linguistice care se leagă de
materialul cules de D-sa.