Buletinul "Muzeului limbei române"

BECENSII 423
Literatura astrologică de prevestire — Fiziologul — Fiore di
virtu — Romanul popular (Alexandria, Varlaam şi Ioasaf,
Archirie şi Anadam).
Autorul dă un rezumat al conţinutului, caută legătura fiecărei
teme cu literatura bizantino-slavă, urmăreşte circulaţia
în literatura română, variantele şi pătrunderea în literatura
orală a poporului. O bogată bibliografie (cuprinzând : i. texte
româneşti publicate; 2. manuscripte inedite şi nesemnalate
din Biblioteca Academiei; 3. texte slave; 4. texte greceşti;
5. studii privitoare la originea şi filiaţiunea textelor, întreprinse
la noi sau aiurea) urmează după fiecare capitol,
dovedind o muncă conştiincioasă şi neobosită. Graţie orientării
sigure în literatura chestiunilor tratate, Cartoj an rectifică
o seamă de păreri eronate, care se acreditaseră la
noi, precum e, înainte de toate, exagerarea influenţei bogomilice.
Acum câţiva ani arătase D. Russo că originea bogomilică
nu poate fi admisă pentru „Cugetările în oara
morţii", pe care Hasdeu le credea o operă originală a Bogomililor
români; în cartea ce am publicat-o acum zece ani
despre Literatura română veche redusesem rolul bogomilismului
la proporţiile cuvenite; acum Cartoj an dovedeşte,
în consonanţă în cei mai mulţi cercetători noi (chiar Slavi),
că cele mai multe scrieri atribuite Bogomililor cuprind
învăţături de-adreptul contrarii acestora. Singura scriere pe
care o crede de origine bogomilică e legenda despre Adam
şi Eva.
Prin lucrarea lui Cartojan, scrisă într'un stil binefăcător
de sobru, care însă nu e lipsit de căldură, se umple un gol
simţit în studiul literaturei noastre vechi. Căci dacă talentele
de scriitori se vădesc la noi în epoca veche a literaturii
mai ales din letopiseţele cronicarilor şi dacă strămoşii
noştri ceteau înainte de toate cărţile sfinte, nu este mai
puţin adevărat că aşa numitele cărţi populare, derivând
şi ele adesea din cercurile bisericei sau fiind aduse în legătură
cu ea, au format în veacurile trecute lectura de predilecţie
a clalşelor culte şi o formează până azi la poporul
de la ţară. Subiectele lor miraculoase şi feeria orientală