Buletinul "Muzeului limbei române"

FĂRŞEROŢII 41
fac o idee despre tipul Albanezilor, faţă de Fărşeroţi şi de
celelalte elemente diu Albania.
Ceea ce vizitasem până acum, nu era, propriu zis, teritoriu
curat albanezesc. Satele bulgăreşti de-alungul şoselei Florina-
Biglişti x ) constitue o prelungire a elementului slav din Macedonia
vestică, până la graniţa teritoriilor albaneze. De
asemenea cele trei comune Mboria, Drenova, Boboştiţa reprezintă
ultima prelungire
a elementului slav
ajuns până aproape de
povârnişul munţilor albanezeşti.
Nu vorbesc
despre Români, care, ca
element flotant, se găsesc
răspândiţi pretutindeni.
In ce priveşte, mai întâi,
pe Fărşeroţi, pentru
ca să poţi cunoaşte tipul
lor, nu ai neapărată nevoie
să cutreeri toată Albania
centrală. Este destul
să asişti în zilele de
târg la Coriţa. In acest
oraş, alături de Fărşeroţi,
ai prilejul să cunoşti şi
pe Moscopoleni. Dacă ai
posibilitatea să te duci
şi în Moscopole, atunci îi ^ ^^oa.u din Coriţa,
poţi cunoaşte şi la ei a-
casă. Dar chiar cei din Coriţa ajung spre a-ţi putea face"
o idee despre deosebirea care există între unii şi alţii.
Fărşerotul, aşâ cum l-am cunoscut pentru întâia dată în
târgul din Coriţa şi am continuat să-1 studiez în interiorul
') B i g li ş ti după cum arată şi numele, a fost, la origine, o comună
bulgărească. Astăzi aproape mai toţi Bulgarii sânt albanizaţi. Se găsesc
numai câteva familii cari continuă să vorbească bulgăreşte.