Buletinul "Muzeului limbei române"

40 TH« CAPIDAN
la oraş şi începe o altă ocupaţiune, o rupe cu viaţa de
munte şi repede se obicinueşte cu noua viaţă orăşenească.
Ceva mai departe de cătun se află şi o „stane" (stână),
făcută din piatră, în care se fabrică caşcavalul. Cerând imformaţiuni
despre prepararea lui, am aflat că ea este identică
cu a păstorilor români din Pind aşezaţi în Veria *).
Spre seară, după ce am vizitat, în Boboştiţa, mănăstirea
„Panaghia", ne-am întors în Coriţa.
Din Coriţa trebuia să-mi continuu drumul mai departe,
în centrul Albaniei. Insă a doua zi eră târg, din care cauză
mi-am amânat plecarea încă pentru o zi două, cu nădejdea
că în ziua târgului eră să dau de Fărşeroţi veniţi din comunele
mai îndepărtate. Intr'adevăr, în ziua următoare,
sculându-mă dis-de-dimineaţă, am găsit piaţa plină cu Fărşeroţi
veniţi, unii de prin călivele Duşuri, P eotop ap a
şi Chiafsăz (alb. Qafezezi), alţii din Bitcuchi
(alb. B ith k u q), Graboviţa şi R e m e n i, în fine,
câţiva chiar de prin împrejurimile oraşului P r e m e t i
In piaţă mai întotdeauna eram întovărăşit de cei doi
prieteni ai mei Const. Zega şi Araia. Trecând prin târgul
unde se vinde lână, într'un colţ, am dat de mai multe Fărşeroate
mai în vârstă, care şedeau în dosul unor saci mari,
plini de lână. Vroind să intru în vorbă cu ele, le-am întrebat
de unde sânt. Una din ele s'a grăbit să-mi răspundă „di
iuva" (de nicăeri). Cum de nicăeri, le-am întrebat în dialect.
Vara nu aveţi locuinţe, unde staţi mai multă vreme ? „Azi
aua Him, măne aco" (azi sântem aici, mâine încolo) mi-a
răspuns bătrâna. Acest răspuns scurt şi cuprinzător mi-a
lămurit întreaga problemă a nomadismului fărşerot, confirmându-mi
părerea expusă mai pe larg în Românii Nomazi.
Alături de Fărşeroţi, în piaţă, se află un număr mare de ţărani
albanezi, veniţi din interiorul Albaniei centrale. In faţa
acestei mulţimi, mi se înfăţişă cel mai potrivit prilej ca să-mi
l
) Despre felul cum se fabrică brânzeturile şi în special caşcavalul,
am vorbit pe larg în Românii Nomazi, Capitolul Suirea oilor la munte
pag. 96.