Buletinul "Muzeului limbei române"

FĂRŞEROŢII 3
Iată autorii care s'au ocupat în treacăt sau în particular
cu elementul românesc din Albania. O bună parte din scrierile
lor au fost citate în lucrarea mea Românii Nomazi :
F. C. H. L. POUQtTEVILLE, Voyage dans la Grice. Tome deuxieme Paris,
1820. In capitolul LVI (p. 385) se vorbeşte despre Românii din Moscopole
şi împrejurimi. Vezi şi p. 217 despre mişcările Fărşeroţilor.
IOHANN GEORG v. HAHN, Albanesische Studien. Jena, 1854. Se vorbeşte
despre Românii din Berat şi Muzachia (p. 16), după aceea despre numărul
lor din ţinuturile : Tirana, Şiak, Cavaia, Elbasan, Muzachia, Şcodra,
Prizren, Dibra şi Ohrida (p. 133).
L. HETJZEY, Le mont Olympe et VAcarnanie. Paris, 1860. Se vorbeşte
în special despre Românii din Albania, care se coborau cu turmele în Acarnania.
Vezi citatele date de mine în Românii Nomazi.
'A. 'ApaPctvTtvoţ, Xpovofpaţ>ta XY[ţ 'Hiceipoo Iv "A'j-qvatţ 1867.
In voi. II autorul se ocupă cu răspândirea Românilor în Epir şi Abania
de sud, înşirând pentru Albania următoarele localităţi ocupate de ei :
Premeti, Fraşari, Cosina, Fearica, Moscopole, Bitcuchi, Niculiţa, Şipsca.
El dă şl numărul caselor ocupate de Români.
I. CARAGrANI, Studii istorice asupra Românilor din Peninsula Balcanică,
Bucureşti. 1891. Reeditat de Academia Română 1929. Capitolul II :
Românii Fărşeroţi tratează despre originea Suliaţilor. p. 4. sqq.
G. WEIGAND, Die Aromunen, voi. I — II, Leipzig, 1894 şi 189,5 \
Von Berat iiber Muskopolie nach Giordscha, publicat în Globus nr. 61 (1892) ;
Die Aromunen in Nordalbanien, publicat în Jahresb. XVI.
A. BALDACCI, Itinerari Albanesi (1894— J 895). Roma 1917. Informaţii
asupra Românilor din diferite regiuni ; — Berat e il Tomor. Roma 1914.
In fine ultima lucrare a autotului : L'Albania, publicată în 1930 în „Publicazioni
dell' Istituto pe.- l'Europa Orientale", Roma. Vezi în speciaL
capitolul ,,I1 Romanesimo Macedo-albanese" p. 184 şi dedicaţia din
fruntea cărţii : ,,Ai popoli generoşi dell' Albania e della Montagna
Nera nelle memorie dell' Illiride antica fortemente uniţi dai „Bajraktari",
ai „Fărşeroţi" di sangue romano, con la piu alta fede dedico
questo volume...".
I. KENIŢESCU, Dela Românii din Turcia europeană. Bucureşti, 1895.
Autorul dă informaţiuni multe, însă de cele mai multe ori exagerate.
De altfel, întreaga lucrare este umflată.
KARL FATSCB, Das Sandschak Berat in Albanien, publicat în Schriften
der Balkankommission III,- Viena, 1904. Dă informaţiuni despre Fărşeroţii
din Muzachia.
M. EKREM BEI VLORA. Aus Berat und vom Tomor. Sarajevo, 1911.
Vorbeşte, în treacăt, despre Fărşeroţii din Muzachia şi Berat.
SPIRIDON GOPCEVICI, Dos Furstentum Albanien. Berlin, 1914. Vorbeşte
despre numărul Românilor din anumite oraşe.