25.12.2013 Views

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ETIMOLOGII 297<br />

levamus, aiept alături de aleptâ, aleftă < allectare,<br />

iert >liberto, iepure < leporem, etc.).<br />

La început lepădă a trebuit să însemne „a năpârli"<br />

(mai probabil din v.-bg. na + perhti (priiţi) „a pârli puţin",<br />

decât din v.-bg. pero „penna", Cihac, II, 251, deşi Tiktin,<br />

DRG., 1034, se îndoieşte în această explicare), despre piele,<br />

păr, pene, „die Haut, Haare, Federn wechseln, mausern,<br />

sich hăren, hăuten, se deplumer, muer, peler, perdre son<br />

poile, depiler". într'adevăr, cum putem constată din cele<br />

mai multe dicţionare şi din textele populare, sinonimul<br />

lui năpârli este lepădă : vitele îşi „leapădă" primăvara<br />

părul cel veehiu de iarnă, „năpârlesc", şi capătă altul<br />

nou; paserile îşi „leapădă" penele, şerpii îşi „leapădă"<br />

pielea, etc. (cf. Păsculescu, Lit. pop., Herzog, Dacoromania,<br />

V, 487, în Marginea, etc). Citez numai proverbul: Lupul<br />

îşi leapădă ( = ,,schimbă, lasă, părăseşte") părul, dar năravul<br />

nu (ba) (Zanne, Prov., I, 519).<br />

Acest sens pare să fi fost sensul original şi la Aromâni,<br />

însuşi Herzog citează din P. Papahagi» Basme aromâne,<br />

două exemple interesante din acest punct de vedere:<br />

Curcubetă... ş'alipidâ coaja di Curcubetă năparti şi ţe s-ţâ<br />

veadă ocl'il' ? Aleptul alepţilor şi gonite a gonilor nas eară<br />

(132/15), Seara ş'o ahpidâ k'alea de capră (206/37).<br />

„Lepădarea" deci s'a raportat de la început la ceva<br />

ce-i aparţinea fiinţei celui ce o făcea, ca şl originalul grecesc<br />

(solz, piele, coajă, etc). Această caracteristică a sensului<br />

şi-a păstrat-o lepădă şl când prin extensiune a luat<br />

alte sensuri, alături de acel de ,,a năpârli", d. e. pe „a<br />

avorta" (cf. bg. furljam „jeter" şi „avorter"; alb. Stjet,<br />

Stt „werfen", „schleuderh" şi „eine Fehlgeburt machen" ;<br />

ung. elvetel-, idem, despre animale). Fătul, înainte de<br />

naştere, face parte din fiinţa mamei care-1 „leapădă"<br />

când îl naşte înainte de vreme dintr'o pricină oarecare.<br />

Dacă nu altfel, aparţinerea trebue să se rapoarte cel<br />

puţin la îmbrăcămintea lipită de fiinţa noastră (,,desbrăcarea"<br />

şi „părăsirea" sumanului, paltonului, cojocului,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!