Buletinul "Muzeului limbei române"

258 N. DEÂGANU
Gr. Ureche şi Miron Costin. Deodată cu falsa analiză întâmplată
către sfârşitul secolului XVII s'a mutat şi accentul
cuvântului * pe silaba întâia ca în muget, sunet, tunet,
apoi clinchet, răcnet, răget, scrâşnet, vuet, preăbet, etc. nuca la
colectivul -et din brădet, călinei, ceret, frâsinet, pomet,
băbet,mueret, tineret, etc, cf. G. Pascu, Sufixe rom., pp. 31 —
35, de care nu putea fi apropiat aret tocmai din pricina
că nu are sens colectiv.
Evoluţia sensurilor acestei expresii se poate explică
astfel :
,,A-i fi cuiva na ret" sau în aret, deci ,,de sprijineală",
,,de apărare", a ajuns să însemne prin însăşi firea lucrului
a-i fi ,,de îndemână", ,,în apropierea", ,,în preajma",
,,în împrejurimea" : locueşte în aretul mieu; Fugi din aretul
mieu ! Să nu te mai văd în aratul mieu ! (Rev. evit. Ut.,
III, 86, Haţeg). Prin arietul [citeşte : aretul] Retezatului
umblau ofiţerii împărăteşti în ruptul capului, ca să găsească
pe păcurarul Cândafi (Popovici-Bănăţeanu, Din viaţa meseriaşilor,
168) ; figurat: A îmbla în aretul cuiva, de
ex. fecior după fatâ=,,& se învârti pe lângă cineva, a-i
da târcoale" (Hasdeu, Et. Magn., col. 1543, Orlat, în Transilv.)
; Nu-mi tot umblă în ariatul mieu ! =--,,nu-mi umblă
în aret, împrejur" (Viciu, Gl., Băiţa, j. Hunedoara).
De aici până la înţelesul de „cuprinsu' cuiva s. a ce/a",
„împrejurime", nu este decât un pas : Şi-a bitut capul,
că oare de ce n'o lasă tatăl său în aretul (=,,cuprinsul")
gradinei aceleia} (Reteganul, Pov. Ard., V, 68).
Am văzut că slav. reti încă dela 1646 luase şi sensul de
„împotrivire", cum este de altfel firesc la un „ajutor"
militar menit pentru „rezistenţă". Acest sens explică deajuns
expresiile : în aretu vântului = „obviam vento... ;
vor dem Wind" (Lex. Bud.) ; Stare în aretu cuiva = „gegen
einem gerade oder in gerader linie stehen" (Budai-Deleanu,
[* Schimbarea accentului ar putea fi ea de origine slavă, întrucât în
na ret accentul putea trece pe prepoziţie, cf. Vondrâk, Vergi, slav- Gramnt.,
II, p. 531- S.P.].