25.12.2013 Views

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

FĂRŞEROŢII 23<br />

mai subţire, făcut ca şigunea, spre a putea ÎL purtat mai<br />

uşor. In fine, vine tîmbarea de păr de capră. Ea se poartă<br />

de obiceiu iarna.<br />

Pe picioare Fărşeroţii poartă, în afară de izmene, Cgarits<br />

(copets) „cioareci" şi Salvări (silvări, salvări) ; âidic, un<br />

fel de puţuri, pe care i-am văzut la Românii din Tirana ;<br />

brecuSe (bricuse), pantaloni negri şi largi purtaţi de<br />

Românii de prin Cavaia. Cioarecii sânt legaţi sub genunchi<br />

de caltsavetă (ca-jtsavetă). Ca încălţăminte au părpodz (păppodz<br />

sg. păppode) „ciorapi", tsâruhe şi păputsâ „ghete"<br />

(fig. 8, 9, 13). Ghetele din fig. 14 se cheamă păputsâ kiqigeit.<br />

Fărşeroţii cari vin mai des în oraşe îşi mai schimbă puţin<br />

portul. Aşa sânt acei care, în loc de cioareci, poartă didic<br />

sau brecu&e. Unii obicinuesc să păstreze ceva din portul de<br />

acasă, dar peste el mai adaugă şi ceva de la oraş. Această<br />

tendinţă de modernizare se observă mai ales la femei.<br />

Mai izbitor decât portul bărbaţilor este acela al femeilor.<br />

Fărşeroata îmbrăcată în port de ţară te impresionează<br />

mai întâi prin coafura ei. Tânără sau bătrână, ea<br />

poartă tradiţionala âupare (cipape, Sâpâpe, câpâp), un fel<br />

de potcap înalt, ceva mai ascuţit la vârf, susţinut pe cap, la<br />

Fărşeroatele bătrâne, cu o legătură făcută împrejurul marginei<br />

inferioare, iar la fete, de obiceiu, fără această legătură.<br />

La femeile bătrâne ciuparea este acoperită câte odată cu o.<br />

cârpă albă. Această cârpă o numesc petică albă ti pi Supate<br />

(cârpă albă pentru ciupare) sau £ic~eroane. Numirea<br />

din urmă se întrebuinţează rar. Partea superioară a ciuparei,<br />

la unele Fărşeroate mai are încă un fel de etaj (fig. 32);<br />

la cele mai multe ea este dreaptă, însă prevăzută la amândouă<br />

extremităţile cu un şir de bani sau mărgele. Această ciupare<br />

se mai păstrează în comunele şi cătunele f ărşeroteşti care sânt<br />

mai departe de oraşe. In celelalte localităţi înălţimea ei scade,<br />

luând forma aşâ cum se vede în fig. 5 sau în fig. 6. Ea are<br />

în faţă o bandă lată, numita tot âupare, pe care se găsesc<br />

cusute mai multe şire de bani. Această ultimă formă a ciuparei,<br />

împodobită la nevestele tinere cu mulţi bani de ar-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!