Buletinul "Muzeului limbei române"

f'AIbŞJiJiO'JTI 187
/: y
Este acelaşi proces de evoluare a lui l palatal spre i,
aşa cum se rosteşte în dialectul dacoromân, pe care l-am
observat pe alocuii şi în dialectul meglenoromân. El nu
este general. De aceea aproape mai toate formele se întrebuinţează
când cu y când cu /'păstrat : ney şi nel: miei;
puy şi pul: pui etc. :
păqazyi (părazfi) : cam păqazyi di ia dada 5/I; — coqgiy
(corgil') 10/VI; --domniy (domnii') io/IX ;— ficoqyă (ficorl'i)
i/XXI;—vituy (vitul') 7/XXI;—vâsiyâ (vastfa) i/XVII
meqyă (merl'i) 3/XVII;—picuqdqyi (picurarl'i) 21/XVII;—
ocyi (ocl'i) (ib.) ;—nasyi (natsl'i pl. de la natu) : nasyi anosti :
pruncii noştri (Schepuri, Muz.) ; — luyariazmazyi (luŢarazmazl'i)
: socotelile (Poiani, Muz.) ; —dzânucyu (dzănucfu) :
ciCoq, puypă, câycân, dzânucyu : picior, pulpă, călcâiu,
genuchiu (Dişniţa) ;—vigyari (vigl'are) : tutiputa va vigyari :
marfa trebue păzită (Bigliştea) ;—săqgiy (SărgiK) : săqgiy
nă li qqqă : Sârbii ni le-au luat (ib.) ; — corgiy (Corgil') :
muqiqă coqgiy di năs : au murit sărmanii de ei (Carbunara,
Muz.) ;—domniy (domnii') : domniy nă li Iqqâ : Turcii
ni le-au luat (ib.) ; — fuqyi (furl'i) : l-acătsaqâ furyi : i-au
prins hoţii (Grabiani, Muz.) ;—puy (pui) : ca doi puy : ca
doi pui (ib.) ; — ficoqyi (ficorl'i) : di ţicory anosti : din
partea băeţilor noştri (Libofşa, Muz.) ;—yin (l'in) : cămes
di yin : cămăşi de in (Fracula, Muz.) ;— fumey (fumel) :
no-aqe fumey : n'are copii (ib.) ;—gâyinle cucâscu : găinile
clocesc (ib.) ;—neyi (nel'fi) : mieii (ib.) ;—y (l'i) : y-acâtsam
cu mâna : îi prindeam cu mâna (Uianic) ;—mayu (mal'lu) :
maiul (ib.) ; — yuftă (voinic) : ma tsi yuftâ yasti : ce mai
voinic este (ib.) ;—yopuq (Iepure): iepure (ib.) ;—yaqă (l'ară) i
capqă yaqă : capră pestriţă (Vărtopi) ; — payu (pal'u) : paiu
pl. payă (pal'ă) : paie (ib.);—scay : (scal'u) s-acatsâ di scai: s-a
prins de scaiu (Chelbăsira);—amiqăqiye (amirăril'e) : împărăţie
(ib.) ;—cyinicun (nclinăSun) : cyinicun cu sănătăţi : închinăciuni
c« sănătate (ib.) ;—uqecye (ureacl'e) ; ureche (ib.) ;
—gyets (gl'ets) : aqatsi gyets : rece ca ghiaţa (Conisbaltă) ;—